Cutremur în România, 20 mai 2023, în zona Vrancea. Ce magnitudine a avut seismul / Încă un seism în doar două ore. Update

Cutremur în România, 20 mai 2023, în zona Vrancea. Ce magnitudine a avut seismul produs sâmbătă în zona Vrancea, potrivit anunțului oficial făcut de reprezentanții Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Cutremurul s-a produs în apropiere de 52km SE de Brasov, 57km SE de Sfantu-Gheorghe, 57km N de Ploiesti, 59km NV de Buzau, 80km V de Focsani, 83km NE de Targovişte.

Cutremur în România, 20 mai 2023, în zona Vrancea

Potrivit specialiștilor, cutremurul a avut magnitudinea 4. ”În ziua de 20 Mai 2023, la ora 10:36:20 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.0, la adâncimea de 144km”, anunţă INFP. În această săptămână au avut loc nu mai puțin de patru cutremure, însă în zona Gorj.

Potrivit datelor oficiale, cel mai recent cutremur înregistrat în România a avut loc miercuri 17 mai, fiind vorba de un cutremur cu magnitudinea 2.7, produs la o adâncime de 15 kilometri. Cutremurul s-a produs în apropiere de Târgu Jiu (20 km), Drobeta-Turnu Severin (65 km), Hunedoara (68 km), Deva (83 km), Reșița (93 km).

E al 11-lea cutremur din zona Oltenia, județul Gorj, de la începutul lunii mai. Din fericire toate au fost cutremure nesemnificative, inclusiv cu o magnitudine de 2. Cu siguranță locuitorii din zonă își vor aduce aminte de cel mai puternic seism produs în Oltenia în ultimii ani, cel din 14 februarie, un cutremur de 5.7 care s-a resimțit inclusiv la Cluj-Napoca.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

”Seismul din februarie s-a produs la 70 km N de Craiova, 70 km V de Pitești, 97 km S de Sibiu, 149 km SV de Brașov, 160 km V de Ploiești, 177 km V de București, 198 km NV de Ruse, 205 km S de Cluj-Napoca, 234 km E de Timișoara și 244km NE de Nis”, transmiteau specialiștii. Potrivit INFP, în ultimele trei zile au avut, așadar, loc patru cutremure în Zona Olteniei. Primul luni 15 mai la ora 22:10 cu o magnitudine de 2.0, la o adâncime de 13 kilometri.

Al doilea a fost înregistrat la doar 7 minute distanță, având o magnitudine de 2.5, la o adâncime de 16 kilometri. După seria de cutremure din februarie oamenii s-au panicat, mai ales că au fost clădiri afectate. ”La corpul respectiv, în podul clădirii se efectuau lucrări pentru o expertiză tehnică. Imobilul a fost parţial afectat de cutremurele din acest an. Echipa de inspecţie tehnică era în pod, făceau operaţiuni specifice. La moment dat din tavan s-a desprins o bucată mică de tencuială. Ea a căzut în sala de clasă, dar fără a fi afectată integritatea fizică a vreunui elev”, transmitea Ionuţ Catrin, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean.

Oamenii de știință le-au explicat oltenilor că ar trebui să se aștepte și în viitor la astfel de cutremure, deși pentru început au fost surprinzătoare. ”Au existat peste 94 de replici. Au fost zone epicentral unde s-a simțit de 7 grade. E o zonă seismică cunoscută, are o activitate slabă în general sau moderată. Ce s-a întâmplat ieri și alaltăieri e o intensificare deosebit de mare, cea mai mare activitate seismică înregistrată în 200 de ani.

A reprezentat o surpriză, calculele noastre indicau o magnitudine maximă de 5.5. A fost și un șoc dublu, două cutremure peste 5. S-a mai întâmplat doar acum 80 de ani, când a fost un cutremur de 5.2 E clar că a fost o intensificare pronunțată a activității, se va schimba harta de hazard seismic, vom avea în viitor vedere cutremure mai mari”, au transmis cercetătorii.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Cu toate acestea, oamenii nu au niciun motiv să se teamă că Oltenia se va transforma în zona seismică Vrancea. ”În niciun caz nu devine zona Vrancea, poate să devină până la 6. Trebuie făcut un studiu, sunt estimări doar, au fost deja depășite, se bazează pe studiile de seismicitate. Datele seismice nu indicau până în prezent așa ceva. E un eveniment mai puternic decât ne așteptam. Aceste activități, mai ales de suprafață, avem date pe 200 de ani, sunt insuficiente aceste date, e greu să prevezi ce se va întâmpla peste 100-200 de ani.

Datele noastre au o marjă de eroare. Poate să fie 6.3 sau 6.1, nu avem de unde să știm. În 1943 a fost un cutremur de 5.2, până în prezent nu s-au mai simțit. De unde să ai informații pe parcursul a 200 de ani ai 10 cutremure. Avem 1000 de stații de monitorizare în toată zona pentru a analiza cutremurele. De ce n-am putut să prevedem aceste cutremure? Pentru că forțele au un caracter neliniar, nu e un mod ușor de prezis, e un caracter haotic. Nu putem să facem preziceri, nu există nicio metodă. Nu există o formulă, suntem la cheremul naturii.

E o tehnologie, nu o predicție, putem avertiza bucureștenii cu 30 de secunde înainte, dar nu putem predice cutremure. Aplicațiile pot crea panică. Noi am construit aplicație ca să blocăm gazele din blocuri și să trimitem lifturi la parter. În Gorj montăm trei stații seismice, pentru a procesa mai mult fenomenul, de mișcări ale faliilor din zona respectivă. Vom monta și 5 GPS-uri, cu ajutorul cărora vom monitoriza deplasarea faliilor”, au completat experții.