De ce apare sindromul inimii frânte? Oamenii de știință au aflat ce rol are activitatea creierului

Oamenii de știință au identificat două molecule cheie care joacă un rol în dezvoltarea sindromului Takotsubo, cunoscut sub numele de sindromul inimii frânte.

De ce apare sindromul inimii frânte? Oamenii de știință au aflat ce rol are activitatea creierului

Cercetătorii de la Imperial College din Londra au descoperit că nivelurile crescute a două molecule mici care reglează modul în care genele sunt decodificate, numite microARN, cresc șansele unei persoane de a suferi de sindromul Takotsubo.

Cele două microARN-uri, numite -16 și -26a, au fost anterior detectate în sângele pacienților cu sindrom Takotsubo, dar nu se știa până acum dacă erau implicate în dezvoltarea bolii.

Dar cele mai recente cercetări, finanțate de British Heart Foundation și publicate luni în revista Cardiovascular Research, pot ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine boala, precum și să conducă la noi modalități de identificare și tratare a celor cu risc.

Digi24.ro

O femeie și-a reclamat soțul pentru ce a forțat-o să facă în dormitor. Dar un judecător i-a spus că în căsătorie e permis orice

„Sindromul Takotsubo este o afecțiune gravă, dar până acum modul în care apare a rămas un mister. Nu înțelegem de ce unii oameni răspund în acest fel la un șoc emoțional brusc, în timp ce mulți nu.

Acest studiu confirmă faptul că stresul anterior și microARN-urile asociate acestuia pot predispune o persoană la dezvoltarea sindromului Takotsubo în situații de stres viitor. Stresul vine sub multe forme și avem nevoie de cercetări suplimentare pentru a înțelege aceste procese cronice de stres”, a explicat profesorul Sian Harding, profesor de farmacologie cardiacă la Imperial’s National Heart & Lung Institute.

Afecțiune misterioasă

Sindromul Takotsubo este o formă bruscă de insuficiență cardiacă acută care se estimează că afectează în jur de 2.500 de persoane în Marea Britanie în fiecare an și se observă în principal la femeile aflate în postmenopauză. Poate provoca aceleași simptome ca un infarct și, deși arterele coronare nu sunt blocate, riscul de complicații este similar cu cel al unui infarct real.

Nu este încă pe deplin înțeles ce cauzează sindromul Takotsubo, dar este de obicei provocat de stresul emoțional sau fizic, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, ceea ce duce la denumirea sa obișnuită de „sindromul inimii frânte”.

Digisport.ro

De nicăieri! S-a retras la 32 de ani și a luat pe neașteptate întreaga lume a tenisului

Creșterile accentuate ale adrenalinei cauzate de un stres acut, cum ar fi doliul, sunt cunoscute a fi declanșatorul unei pierderi de mișcare într-o parte a peretelui inimii, care provoacă apoi insuficiența cardiacă acută. În prezent nu există tratamente pentru prevenirea unui atac repetat, care poate apărea la acești pacienți.

În cadrul studiului, cercetătorii au analizat atât celulele cardiace umane, cât și cele de șobolan, măsurând modul în care acestea răspund la adrenalină după expunerea la cele două molecule. Când s-au uitat la celulele cardiace care au fost tratate cu microARN-urile, au văzut că celulele erau mai sensibile la adrenalină și mai susceptibile de a dezvolta atunci contracția.

Prin urmare, modificări asemănătoare Takotsubo au fost observate la niveluri mai scăzute de adrenalină.

MicroARN-urile -16 și -26a sunt legate de depresie, anxietate și niveluri crescute de stres. Aceste noi descoperiri ar putea oferi o legătură între stresul pe termen lung și răspunsul dramatic Takotsubo la un șoc brusc.

Identificarea celor la risc

Echipa explică faptul că, în viitor, ar putea fi dezvoltat un test de sânge care să măsoare nivelurile acestor molecule pentru identificarea celor cu risc de apariție a unui episod de sindrom Takotsubo.

MicroARN-urile ar putea fi, de asemenea, utilizate ca potențială țintă a medicamentelor.

Profesorul Metin Avkiran, director medical asociat la British Heart Foundation, a declarat: „Sindromul Takotsubo este o problemă cardiacă bruscă și potențial catastrofală, dar cunoștințele noastre despre cauzele sale rămân limitate. Ca atare, este vital să aflăm mai multe despre această afecțiune neglijată și să dezvoltăm noi modalități de prevenire și tratare a acesteia.

Aceasta cercetare nu este doar un pas crucial către o mai buna înțelegere a acestei boli misterioase, dar, de asemenea, ar putea oferi noi modalități de a identifica și trata persoanele cu risc de Takotsubo.

Acum avem nevoie de cercetări suplimentare pentru a determina dacă medicamentele care blochează aceste microARN-uri ar putea fi cheia evitării inimilor frânte.”

Legătura dintre activitatea creierului și sindromul inimii frânte

Lucrările anterioare au arătat că pacienții cu acest sindrom au o activitate crescută în amigdala cerebrală, o regiune a creierului implicată în răspunsul la stres. Ceea ce nu a fost niciodată clar, însă, este dacă „această activitate în creier se întâmplă ca urmare a sindromului sau dacă a început cu mulți ani înainte”, spune Shady Abohashem, cardiolog nuclear la Harvard Medical School.

Abohashem și colegii săi au analizat retrospectiv scanările PET/CT ale întregului corp de la 104 pacienți, dintre care majoritatea au avut cancer și 41 dintre care au dezvoltat sindromul Takotsubo, de la prima scanare și 63 de controale individuale.

Echipa a calculat raporturile dintre activitatea din amigdala fiecărei persoane și cea a celor două regiuni ale creierului care atenuează răspunsul la stres, lobul temporal și cortexul prefrontal. Activitatea mai mare a amigdalei a fost asociată cu un risc crescut de sindrom Takotsubo și, printre cei cu această afecțiune, pacienții cu rapoarte mai mari au dezvoltat sindromul inimii frânte cu aproximativ doi ani mai devreme după imagistică decât cei cu rapoarte mai mici.

„Putem arăta acum că acest sindrom se întâmplă ca urmare a stresului cronic de-a lungul anilor, care vă face vulnerabil la dezvoltarea sindromului mai ușor și mai repede decât persoanele mai puțin stresate”, spune Abohashem.

„Acest studiu confirmă suspiciunea noastră că există o relație între activitatea amigdalei și riscul viitor al Takotsubo”, spune Janet Wei, cardiolog la Centrul Medical Cedars-Sinai care nu a fost implicată în cercetare. Rezultatele, adaugă ea, „necesită studii suplimentare pentru a vedea de ce acești pacienți au o activitate mai mare a amigdalei și cum reglează efectiv răspunsul acut”.