De ce insistă PSD pentru un guvern de tehnocraţi. Ce presupune un asemenea executiv şi cine se opune 

România a apelat de trei ori la varianta tehnocraţilor după momentul decembrie 1989 şi a făcut-o de fiecare dată în preajma alegerilor legislative. A ieşit bine pentru PSD în fiecare caz în parte, social-democraţii reîntorcându-se pe cai mari la Palatul Victoria. În tot acest timp, dreapta politică a rămas resemnată şi pentru unele formaţiuni a urmat un adevărat dezastru.

Concret, un premier tehnocrat înseamnă un şef al miniştrilor care nu este înregimentat în niciun partid politic. Primul personaj care şi-a asumat acest rol a fost Theodor Stolojan. A făcut-o într-o perioadă tulbure şi într-un moment în care Ion Iliescu îşi creiona mantia de salvator al ţării, beneficiind de apatia opozanţilor şi de un sistem pe care l-a redresat din mers în favoarea lui.

Care au fost guvernele de tehnocraţi în România

Aşadar, Theodor Stolojan, om asimilat acum de spectrul politic de dreapta, a fost în 1991 premierul tehnocrat venit din partea FSN-ului. De altfel, reprezentanţii Frontului Salvării Naţionale au uitat repede de promisiunea de a nu intra în alegeri şi s-au instalat stăpâni peste întreaga ţară într-un timp scurt.

La 16 octombrie 1991, componența Guvernului condus de Theodor Stolojan a fost votată în Camera Deputaților. Au fost ceva emoţii atunci pentru Victor Babiuc și Ludovic Spiess, cei doi nereuşind să întrunească numărul de voturi necesar învestiturii în Senat. Au făcut-o la nici 24 de ore distanţă atunci când apele s-au mai limpezit.

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

Din cabinet făceau parte câteva nume grele cum ar fi liberalul Mircea Ionescu-Quintus care se ocupa de Justiţie. Adrian Năstase deţinea cea mai înaltă funcţie la Ministerul Afacerilor Externe şi Traian Băsescu la Transporturi. Nu mai puţin de cinci miniştri erau independenţi.

La puţin timp, FSN-ul s-a scindat după ce Petre Roman a câștigat şefia Frontului în faţa lui Ion Iliescu. Ultimul nu  a stat o clipă pe gânduri şi și-a făcut un nou partid, FDSN, formaţiune ajutată din plin tocmai de Theodor Stolojan. Premierul tehnocrat a amânat alegerile care urmau să aibă loc în vară tocmai pentru ca Iliescu să-şi poată înregistra partidul, unul care mătura tot şi devenea câştigător.

Aproape un milion de voturi în minus a avut CDR-ul lui Emil Constantinescu, în timp ce gruparea lui Petre Roman a terminat cu un deficit de două milioane faţă de locomotiva Iliescu.

Mugur Isărescu, al doilea tehnocrat al ţării, a doua victorie a PSD-ului

A doua guvernare condusă de un tehnocrat a apărut într-o altă perioadă de criză. Emil Constantinescu a reuşit să-l învingă pe Ion Iliescu în alegeri, însă şomajul şi sărăcia se adânceau într-o ţară cu numeroase probleme. Susţinut de CDR, Constantinescu i-a înmânat guvernarea lui Isărescu după un an de zile în care Palatul Victoria a fost condus de Radu Vasile, un premier puternic contestat de întreaga clasă politică.

Digisport.ro

A venit răspunsul CNA, după sesizarea în care s-a cerut interzicerea alăturării numelui ”București” denumirii CSA Steaua

În funcția de prim-ministru, Vasile a fost confruntat cu mineriada din ianuarie 1999, soluționată prin așa-numita Pace de la Cozia. La câteva luni distanţă, acesta i-a lăsat locul lui Isărescu.

Cabinetul său începea cu Mircea Ciumara pe funcţia de ministru de stat, președinte al Consiliului de Coordonare Economico – Financiară, dar şi cu Petre Roman la Externe, Decebal Traian Remeș la Finanţe, Ion Caramitru la Cultură şi Crin Antonescu la Tineret şi Sport.

Nu s-a terminat deloc bine pentru dreapta. Coaliția aflată atunci la putere a pierdut alegerile, în noiembrie 2000, în ciuda faptului că Executivul condus de Mugur Isărescu a elaborat strategia economică de aderare la Uniunea Europeană.

“Soluţia Isărescu în 2000 a fost bună pentru că el a ştiut ce are de făcut. Dar s-a întâmplat prea târziu. Iată că formula guvern tehnocrat nu este întotdeauna de succes, nu înseamnă că este o mutare câştigătoare, aşa cum spera CDR”, a explicat profesorul de ştiinţe politice Stelian Tănase.

Dacian Cioloș, a treia guvernare tehnocrată, victorie fără drept de apel a PSD-ului

Tragedia de la Colectiv a schimbat registrul politic din România. După demisia lui Victor Ponta în urma protestelor din noiembrie 2015, președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Dacian Cioloș, fost ministru al agriculturii și comisar european, să formeze un nou Executiv.

La doar câteva zile distanță, acesta a prezentat lista miniștrilor propuși. De remarcat că două din persoanele nominalizate inițial, Andrei Baciu pentru Ministerul Sănătății, respectiv Cristina Guseth pentru Ministerul Justiției, au fost retrase destul de repede, cei doi primind critici aspre din partea taberelor politice.

Guvernul a primit votul de învestitură în Parlament în ziua de 17 noiembrie 2015 și depunerea jurământului a avut loc în aceeași seară la Palatul Cotroceni. Singurul om care aparținea unui partid din cabinetul lui Cioloș a fost social democratul Vasile Dîncu, cel care a primit funcția de ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Independenții au fost bine primiți de opinia publică și multă lume a apreciat bilanțul guvernării Cioloș. Beneficiind de sincopele liberalilor care au ezitat în a nominaliza un om cheie și care n-au ajuns la nicio înţelegere cu premierul, PSD-ul a dat însă o adevărată lovitură şi a înroşit harta la alegerile din 2016.

Ca urmare a rezultatului, Partidul Social Democrat a creat o coaliție de guvernare împreună cu ALDE și l-a propus premier pe Sorin Grindeanu. Au urmat însă contre politice dure şi sute de mii de oameni au ieşit în stradă când guvernul a început un proiect de modificare a Codului Penal privind amnistia și grațierea.

Concret, toate exemplele tehnocraților indică un singur lucru – guvernele conduse de aceștia au viaţă scurtă în primul rând pentru că rămân la mâna partidelor. Formaţiunile politice le susţin, dar îşi păstrează distanţa, pierderile şi greşelile fiind contabilizate de fiecare dată în dreptul omului nu al grupării.

De ce insistă PSD pentru un guvern conceput din tehnocraţi! Ce spune Marcel Ciolacu despre un astfel de executiv

Știind acest lucru, președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu nu a stat o clipă pe gânduri şi a propus organizarea de alegeri anticipate, după moțiunea de cenzură împotriva guvernului Cîțu. De asemenea, acesta a solicitat și instalarea unui guvern de tehnocrați care să guverneze până la organizarea scrutinului.

Potrivit liderului PSD există şi câteva măsuri pe care guvernul instalat după moţiune trebui să le ia imediat, semn că un executiv al tehnocraţilor susţinut de social democraţi va avea rol clar.

Astfel, plafonarea preţurilor la energie, compensarea facturilor plătite de IMM-uri şi consumatori la nivelul decembrie 2020, subvenţionarea gigacaloriei pentru consumatorii din sistemul centralizat la nivelul decembrie 2020, aplicarea legii consumatorului vulnerabil, creşterea alocaţiilor pentru copii, creşterea salariului minim, creşterea pensiilor, gestionarea pandemiei, PNRR – adoptarea sistemului de implementare şi alocarea fondurilor la nivel local sunt doar câteva din deciziile pe care tehnocraţii ar urma să le ia.

Dacian Cioloş, total împotriva tehnocraţilor

Interesant este că Dacian Cioloș, devenit între timp președintele USR, a respins total ideea unui guvern precum cel pe care l-a condus chiar el în 2016. Astfel, ultimul premier tehnocrat al ţării a transmis că România nu are nevoie de un astfel de guvern.

„Un guvern de tehnocrați deocamdată nu e pe radarul nostru. Eu am condus un guvern de tehnocrați cu o situație în parlament pe care o cunoașteți și știți câte limitări am avut în decizii de reforme.

Un guvern de tehnocrați nu este soluția de care România are nevoie. Ar însemna eșecul politicienilor din parlanent. Până să discutăm un guvern de tehnocrați, sunt alte variante asumate politic”, a declarat Cioloș.

Vă readucem aminte că Executivul condus de Florin Cîțu a fost demis în Parlament după ce nu mai puțin de 281 de parlamentari PSD, USR și AUR au votat moțiunea de cenzură. A fost un record în privința voturilor „pentru”. Klaus Iohannis a anunţat consultări la Palatul Cotroceni pe tema formării noului Guvern abia pentru săptămâna viitoare.