De ce nu vrea PSD comasarea alegerilor locale și parlamentare. Social-democrații au motive să spere la un scor mai bun

Istoricul alegerilor din România de după 1989 arată că PSD a reușit să-și îmbunătățească, în general, scorul electoral în intervalul celor câteva luni care despart alegerile locale de cele parlamentare. PNL vrea să comaseze cele două tururi de scrutin invocând faptul că în 2024 ar trebui să aibă loc cinci rânduri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și, probabil, două tururi la alegerile prezidențiale.

Comasarea alegerilor, subiecte de controversă între PNL și PSD

La nivel declarativ, controversele dintre PSD și PNL se poartă în termen juridici și economici. Liberalii au invocat în mai multe rânduri necesitatea unor economii la bugetul statului, precum și reducerea absenteismului, previzibil prin oboseala alegătorilor care ar fi chemați de cinci ori la urne într-un singur an. Încă din aprilie, PNL a format un grup de lucru care să prezinte soluțiile de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare.

„Conform Constituției, doar alegerile parlamentare au termen fix. Cu privire la restul alegerilor, termenele sunt în legi aflate în vigoare. Analiza pe care colegii din PNL cu pregătire în domeniul juridic au făcut-o este una care înlătură această temere pe care am auzit-o în spaţiu public, şi anume că posibilitatea de a comasa alegerile nu ar fi una reală din pricina aspectelor legate de neconstituţionalitate”, afirma Alina Gorghiu, pe atunci președintele interimar al Senatului.

În schimb, PSD invocă argumente de ordin juridic, inclusiv decizii ale Curții Constituționale prin care s-a statuat clar interdicția comasării alegerilor locale și generale, precum și normele europene care interzic organizarea simultană a alegerilor europarlamentare cu alt tip de scrutin.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„Comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare nu se poate întâmpla fizic, ea se poate întâmpla într-un singur scenariu, dar acela este neconstituţional, respectiv prin care se prelungesc cu două luni mandatele aleşilor locali, ale primarilor, până la alegerile parlamentare. Or această prelungire, aşa cum s-a întâmplat şi în 2020, când din iunie s-au prelungit până în 27 septembrie, dar aceasta, pentru că eram în pandemie, era stare de urgenţă şi nu puteau fi făcute alegeri. Dar pentru anul 2024, ştim noi că va fi o situaţie de urgenţă, de aşa natură încât să se poată prelungi mandatele aleşilor locali? Este o nebunie”, a declarat, marți, președintele Camerei Deputaților, Alfred Simonis.

PSD poate invoca, pe bună dreptate, Decizia 51/2012 a Curții Constituționale prin care a fost blocată precedenta tentativă de comasare de acest tip, cea a PDL din 2012. Însă dincolo de argumentele juridice, istoria electorală arată că PSD tinde să-și majoreze scorul electoral între alegerile locale și cele parlamentare, în timp ce la partidele de dreapta tendința este inversă, fiind situații în care au câștigat scrutinul pentru administrația locală, dar s-au clasat pe locul 2 la cel pentru Parlament.

Istoria electorală e de partea PSD

Ultima dată când dreapta a obținut scor mai bun la parlamentare decât la locale a fost în 1996, când CDR a avut o creștere de la 19,5% la  aproximativ 30%. Însă chiar și atunci, PDSR, a crescut de la 19,5% la aproximativ 22%. Cifrele de la alegerile parlamentare sunt aproximate întrucât există mici diferențe între scorul înregistrat de partide pentru Camera Deputaților și cel pentru Senat. De asemenea, scorul de referință de la alegerile locale este cel al votului popular din primul tur ținând seama că, până în 2012, primarii și președinții CJ erau aleși în urma a două tururi.

În 2000 însă, PSD a reușit să crească în 6 luni de la 27% la aproximativ 37%, în timp ce PNL a stagnat în jurul a 7%, iar CDR nici măcar nu a trecut de pragul electoral. La localele din 2004, PNL și PD, reunite atunci în Alianța D.A, au obținut împreună aproximativ 29% față de cele 32,7% cât a obținut PSD, iar în turul II scorul dreptei a fost și mai bun. La acea vreme, rezultatul a fost considerat o surpriză ținând seama că social-democrații conduși atunci de Adrian Năstase erau socotiți favoriți clari ai scrutinului. Însă PSD și-a învățat lecția iar la scrutinul parlamentar a ajuns din nou la 37%, pe când Alianța D.A. nu a reușit să crească decât până la 31%. Ghinionul lui Năstase a fost că a pierdut turul II al prezidențialelor în fața lui Traian Băsescu, astfel că PSD a câștigat alegerile, dar a pierdut formarea guvernului.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

Alegerile locale din 2008 au fost foarte echilibrate, cu PDL și PSD aproape la egalitate, cu un procentaj de circa 28%, urmați de liberali cu aproape 20%. La parlamentare, democrat-liberalii și social-democrații și-au optimizat scorul la 33%, în timp ce liberalii au pierdut ceva mai mult de un procent. Alegerile din 2012 cumva irelevante din perspectiva analizei, întrucât PSD și PNL au candidat împreună sub egida Uniunii Social-Liberale.

Dreapta, mai vulnerabilă la apariția de noi partide

Însă anii electorali 2016 și 2020 confirmă faptul că social-democrații gestionează mai bine parlamentarele decât partidele de dreapta, chiar dacă au obținut un scor mai mic decât la locale. În 2016, la parlamentare a avut o perturbație majoră în spectrul politic, anume apariția USR care nu avusese candidați la locale, cu excepția Capitalei. Astfel, PSD a coborât de la 37,5%, cât avusese la scrutinul local, la 34-35%, pe când liberalii au pierdut peste patru procente.

Scenariul s-a repetat și în 2020, când a apărut surpriza AUR, ceea ce a făcut ca toate partidele mari să piardă electorat de la locale până la parlamentare. Însă în cazul PNL, pierderea a fost una de proporții, de la 34,5% la 25,5%. Pentru PSD scăderea a fost minoră, 30,3% și apoi 29%, mai mică și decât în cazul USR, de la 8,8% la mai puțin de 7%. Astfel social-democrații au devenit câștigătorii alegerilor parlamentare cu toate că scrutinul local avusese loc cu numai două luni înainte, întrucât pandemia determinase autoritățile să prelungească mandatele aleșilor locali.

Astfel că datele indică faptul că PSD nu are motive să accepte comasarea alegerilor, pe când liberalii au motive să insiste cu acest subiect. Există mai multe explicații posibile pentru acest fenomen statistic. Una ar fi că social-democrații reușesc să-și mobilizeze mai bine aleșii locali în campania pentru alegerile parlamentare, pe când primarii liberali au tendința să se implice mai puțin odată ce s-au văzut „cu sacii în căruță”, adică după ce au obținut mandatele de ales local, și îi lasă pe candidații de la parlamentare să se bată singuri în campanie.

O alta ar fi că tradiționala fărâmițare a dreptei din România o face mai vulnerabilă la apariția unor noi formațiuni care se bat pe acest segment de electorat: USR în 2016, AUR în 2020, pe când în zona de stânga niciun partid nu a reușit să amenințe serios și pe termen lung monopolul PSD. De asemenea, nu este exclus ca PSD să aibă o capacitate mai bună de analiză și de reacție la rezultatele de la locale astfel încât să corijeze măcar parțial minusurile înregistrate.