Alina Gorghiu: „Comasarea alegerilor este perfect constituțională”. În urmă cu 11 ani, susținea contrariul. Ce alți lideri PNL au „uitat” ce spuneau în 2012

PNL încearcă să-și convingă aliații de la PSD să accepte comasarea alegerilor locale și parlamentare din 2024, în pofida existenței unei decizii din 2012 a Curții Constituționale care a statuat că acest lucru nu este posibil. Decizia CCR a survenit în urma unei sesizări care, la acea vreme, a fost semnată și de Alina Gorghiu care acum susține că desfășurarea concomitentă a celor două scrutine este „perfect constituțională”. Însă Gorghiu nu este singurul fruntaș liberal care susține acum inversul celor afirmate în 2012, un altul fiind prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu.

Neconstituțional în 2012, „perfect constituțional” în 2023

„E perfect constituţional scenariul ca aceste alegeri să poată fi comasate. Conform Constituţiei, doar Parlamentul are acele termene fixe. Cu privire la celelalte alegeri, termenele sunt în legi aflate în vigoare ca atare analiza pe care colegii din PNL, jurişti, colegi cu pregătire în domeniul juridic au făcut-o este una care înlătură această temere care există în spaţiul public şi anume că posibilitatea de a comasa alegerile nu ar fi una reală din pricina aspectelor legate de neconstiuţionalitate”, a declarat, marți, președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu.

Afirmația ei este cu atât mai surprinzătoare cu cât Gorghiu a fost co-autor a blocării la Curtea Constituțională a precedentei încercări de comasare a alegerilor locale și parlamentare în 2012, alături de alți liberali care acum sunt lideri importanți ai partidului. PDL a vrut să comaseze cele două scrutine în 2012, cu speranța că simpatia de care se mai bucurau unii aleși locali democrat-liberali ar fi putut să se transfere asupra scorului obținut de partid pentru Parlament. Era o încercare de a limita consecințele electorale ale lipsei de popularitate generate de măsurile de austeritate din timpul crizei economice.

Comasarea a fost legiferată prin asumarea răspunderii de către guvernul lui Emil Boc, însă parlamentarii PNL și PSD au sesizat CCR privind neconstituționalitatea acestei măsuri. O parte dintre aleșii liberali care au semnat sesizarea se află și acum în funcții importante de conducere în partid sau în demnități publice. În primul rând, este vorba chiar de către Alina Gorghiu, pe atunci o „tânără speranță” a PNL. Un altul este europarlamentarul Dan Motreanu, unul dintre cei mai influenți oameni din partid prin prisma funcției de prim-vicepreședinte al PNL.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

Un al treilea este actualul purtător de cuvânt al partidului, Ionuț Stroe, care în 2012 era și el printre tinerii parlamentari liberali, având doar 32 de ani la acea vreme. În fine, pe listă îl regăsim pe fostul deputat Nini Săpunaru care, în momentul de față, este secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului, fiind șeful Departamentului pentru Relația cu Parlamentul. Practic, cei patru liberali au contribuit la crearea obstacolului juridic care poate stopa comasarea dorită acum chiar de către PNL, cam din aceleași motive pe care le avea și PDL în 2012.

Argumente care și-au păstrat valabilitatea în timp

Teoretic, cei patru ar putea invoca ca justificare faptul că sesizarea PNL-PSD din 2012 viza și chestiuni diferite de situația de astăzi. În primul rând, este vorba de promovarea comasării prin asumarea răspunderii, soluția adoptată atunci de PDL. În al doilea rând, era faptul că democrat-liberalii au făcut această manevră cu circa șase luni înainte de alegeri, ceea ce contravenea regulilor stabilite de Comisia de la Veneția, care a stabilit că sistemul electoral nu ar trebui modificat în perioade mai scurte de un an înaintea alegerilor. De altfel, și acum Gorghiu a spus că o eventuală comasare ar trebui decisă până la sfârșitul actualei sesiuni parlamentare pentru a respecta cerința menționată anterior.

Însă alte aspecte sunt la fel de actuale astăzi ca și în 2012. De exemplu, Gorghiu, Motreanu, Stroe și Săpunaru susțineau, în textul sesizării din 2014, că legea de comasare „stabilește în realitate și o prelungire cu aproximativ 6 luni a mandatelor aleșilor locali, aflați în prezent în funcție, de vreme ce aceștia și-au dobândit mandatele ca urmare a alegerilor ce au avut loc în iunie 2008 (…) Nu este admisibil să se modifice un act normativ în vederea acordării unui beneficiu (al prelungirii mandatului) strict pentru o categorie de aleși locali – cu atât mai mult cu cât acest demers se realizează cu nerespectarea principiului acțiunii legii în timp.” Singura diferență la această obiecție este că prelungirea mandatelor nu ar fi de 6 luni, ci de 3 luni, întrucât actualii primari au fost aleși în septembrie 2020, din cauza pandemiei care a provocat o amânare a alegerilor locale de acum patru ani.

De asemenea, CCR a dat dreptate obiecției opoziției de atunci legate de faptul că procesul electoral ar fi îngreunat întrucât fiecare alegător ar urma să primească șase buletine de vot, ceea ce se va întâmpla și în 2024 dacă liberalilor le ies planurile de comasare. „În opinia autorilor sesizării, prin reglementarea “comasării” alegerilor locale cu alegerile parlamentare şi organizarea acestora în luna noiembrie 2012, nu numai că se procedează la modificarea legislaţiei electorale cu nesocotirea Codului bunelor practici în materie electorală, ci se şi induce o stare de confuzie în rândul electoratului, care se va vedea pus în situaţia de a vota cu un număr ridicat de buletine de vot”, notau judecătorii Curții Constituționale în preambulul Deciziei 51/2012.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Comasarea alegerilor, doar în situații excepționale

O altă obiecție pe care Gorghiu, Motreanu și ceilalți parlamentari PNL o aveau în 2012, dar pe care acum o „uită”, este legată de faptul că amânarea alegerilor locale pentru a coincide cu cele parlamentare nu are temei legal întrucât prelungirea mandatelor aleșilor locali se poate face doar în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav, ceea ce a fost valabil în 2020, dar este improbabil în 2024. Prevederea există în Codul Administrativ și, teoretic, există posibilitatea eliminării sale printr-o altă lege, însă Comisia de la Veneția enunță, printre cele cinci principii fundamentale ale alegerilor, periodicitatea acestora, motiv pentru care judecătorii CCR au dat dreptate obiecției.

„Dată fiind importanţa acestui principiu, excepţiile – cu consecinţa prelungirii mandatelor aleşilor dincolo de termenele prevăzute de lege – sunt strict şi limitativ prevăzute de Constituţie şi de lege şi privesc situaţii extreme, cu caracter cu totul deosebit, cum ar fi starea de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav, situaţii care nu subzistă în cauză”, a statuat Curtea.