De ce Rusia nu-și dorește un război între Israel și Iran. Cum ar fi Moscova dezavantajată de conflictul militar

Logica, împărtășită cel puțin de o mare parte a analiștilor politici, a fost că Rusiei i-a convenit atacul terorist desfășurat de Hamas în 7 octombrie, chiar și prin faptul că a concentrat atenția opiniei publice, și în special a administrației de la Casa Albă, de la Ucraina în Orientul Mijlociu. Acum, unii analiști scriu că Moscova nu și-ar dori un război între Israel și Iran.

Rusia nu-și dorește un război între Israel și Iran

Într-un comentariu publicat în urmă cu câteva zile, când un atac al Iranului asupra Israelului era deja așteptat, Michelle Grisé, cercetător în cadrul think-tank-ului RAND, susține că Moscova are de pierdut foarte mult dacă conflictul dintre Israel și Hamas se transformă într-un război mai amplu.

La fel ca în cazul atacului terorist din 7 octombrie, observăm că Vladimir Putin este singurul lider mondial care nu a ieșit public cu o poziție după atacul Iranului. Presa rusă a relatat doar o reacție a unui oficial rus, care și el făcea referire la dezbaterea din cadrul ONU, programată pentru duminică. Deși ușor critică față de Israel, poziția exprimată era oarecum neutră, și sublinia faptul că Orientul Mijlociu se află în fața unui posibil conflict major.

Analista RAND notează că, în ultimul deceniu, Rusia și-a consolidat influența în regiune, adesea profitând de conflictele locale. Acest lucru a fost cel mai evident în Libia, unde Rusia a exploatat războiul civil din această țară pentru a se impune, și în Siria, unde intervenția rusă a salvat regimul Assad de la o dispariție iminentă în 2015.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Rusia și-a extins apoi amprenta în Siria, stabilind o prezență permanentă în bazele militare din Tartus și Khmeimimim. După retragerea SUA din Siria în 2019, Rusia a intervenit în golul lăsat de Washington, ajutând forțele guvernamentale siriene să recâștige controlul asupra nord-estului țării. În același an, Rusia a organizat exerciții navale comune cu Egiptul, construcția unei centrale nucleare de către Rusia în Egipt la începutul acestui an a demonstrat creșterea continuă a legăturilor dintre cele două țări.

„În timp ce Rusia a profitat de instabilitatea din Siria și Libia pentru a se impune ca un garant al securității regionale, nu este poziționată pentru a obține beneficii similare dacă războiul dintre Israel și Hamas se intensifică. În parte, acest lucru reflectă preocuparea Rusiei cu invazia sa în Ucraina”, notează cercetătoarea think-tank-ului RAND, un centru care a avut recent mai multe poziții oarecum ne-critice față de Rusia.

Astfel, Michelle Grisé subliniază că, în luna octombrie a anului trecut, prinsă în războiul din Ucraina, Rusia nu a reușit să intervină în favoarea Armeniei, în timp ce forțele militare azere au invadat enclava etnic armeană Nagorno-Karabah. „Acest lucru sugerează că Rusia nu are în prezent capacitatea de a acționa ca forță stabilizatoare în sfera post-sovietică, ca să nu mai vorbim de Orientul Mijlociu”, notează experta.

Schimbări în relația Moscovei cu Teheranul

Pe de altă parte, alte semne sugerează că influența Rusiei în Orientul Mijlociu ar putea fi în declin, scrie în continuare Michelle Grisé, subliniind că  evoluția relației dintre Rusia și Iran poate oferi indicii pentru viitorul statut al Rusiei în regiune.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Autoarea subliniază că de la începutul invaziei Ucrainei, Rusia și-a aprofundat parteneriatul cu Iranul, urmărind o mai mare cooperare în domeniul apărării și economic de la invazia din Ucraina de acum doi ani. Rusia a găsit un furnizor militar esențial în Iran, care a furnizat Moscovei sisteme aeriene fără pilot sau rachete balistice. O relație mai strânsă cu Iranul a îmbunătățit, de asemenea, capacitatea Rusiei de a rezista sancțiunilor internaționale.

„Prietenia crescândă a Moscovei cu Teheranul poate semnala faptul că influența rusă în Orientul Mijlociu rămâne puternică. Cu toate acestea, ar putea, de asemenea, să semnaleze contrariul: Rusia ar putea realiza că viitorul său rol în regiune va depinde de favoarea unui Iran din ce în ce mai capabil.

Pentru ca Moscova să își atingă obiectivele strategice pe termen lung în Orientul Mijlociu, trebuie să cultive o relație de colaborare strânsă cu Teheranul, însă escaladarea conflictului actual din Orientul Mijlociu ar putea provoca apariția unor noi tensiuni.

Un conflict regional mai amplu, în special dacă implică un conflict direct între Israel și Iran, ar limita capacitatea Iranului de a continua să servească drept furnizor militar al Rusiei. Teheranul ar putea solicita mai mult sprijin atunci când Rusia are o capacitate limitată de a-l oferi”, subliniază cercetătoarea RAND.

Nu în ultimul rând, îngrijorător pentru Rusia ar fi și faptul că un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu ar putea oferi Chinei o deschidere pentru a servi ca mediator, așa cum a făcut-o în negocierea unei detensionări între Arabia Saudită și Iran în martie 2023.

„Războiul din Ucraina a contribuit deja la creșterea dependenței Rusiei de China. Rusia ar fi deosebit de sensibilă la încercările chinezești de a invada influența sa în Orientul Mijlociu”, a mai notat Michelle Grisé.

SUA mai aproape să aprobe ajutorul militar pentru Ucraina

Dincolo de ipotezele privind lupta pentru influență în Orientul Mijlociu, atacul de sâmbătă desfășurat de Iran asupra Israelului pare să fi avut o influență directă asupra planurilor Moscovei. După ce SUA, Marea Britanie, Franța și Iordania au participat activ, și cu un succes spectaculos, în a doborî dronele și rachetele iraniene, corul celor care cer astfel de acțiuni și pentru Ucraina s-a întețit exponențial.

În continuare va fi din ce în ce mai greu ca liderii occidentali, în special Casa Albă, să accepte martirizarea Ucrainei fără costuri politice. Duminică au apărut și primele cereri din partea liderilor republicani ca săptămâna aceasta Congresul să supună la vot legea privind asistența militară pentru Ucraina. Asta și pentru că în același act sunt prevăzute fonduri și pentru Israel și Taiwan.

Deși nu e clar încă dacă Mike Johnson va include în dezbatere și fondurile pentru Ucraina, a existat o relaxare a poziției MAGA pe această temă chiar din partea lui Trump, care vineri a declarat că este de acord cu un împrumut pentru Kiev.

Duminică, profesorul Phillips O. Brien, a scris în analiza sa săptămânală că, potrivit surselor sale din Capitoliu, ajutorul militar pentru Ucraina ar putea fi aprobat chiar săptămâna viitoare. „Ceea ce voi spune în continuare provine din mai multe surse din SUA care au legături decente fie în Congres, fie în Partidul Republican. Nu pot spune cine sunt și nu pot ști cu siguranță dacă ceea ce îmi spun este corect (cu excepția faptului că au avut adesea dreptate în trecut). 

Se pare că șansele unui vot în plenul Camerei Reprezentanților privind ajutorul pentru Ucraina au crescut semnificativ în ultima săptămână. Într-adevăr, o serie de persoane spun că votul ar putea avea loc săptămâna aceasta (sau la începutul săptămânii următoare). Există încă unele necunoscute reale (va fi votul asupra proiectului de lege al Senatului sau asupra unui proiect de lege al Camerei care face ca ajutorul să vină sub formă de împrumuturi?), dar se pare că ar putea exista într-adevăr un vot”, a explicat acesta.

Trump pare să înțeleagă că nu va fi ajutat de martiriul public al Ucrainei. Cu toate acestea, în cazul lui Trump, elementul cheie pare să fie acela de a-l face să creadă că el este la conducerea lucrurilor. Astfel, în timpul vizitei lui Johnson la Mar a Lago săptămâna aceasta, Trump a declarat public că ar putea lua în considerare împrumuturi pentru Ucraina.

„Din surse republicane în cunoștință de cauză, acesta chiar este un semn bun. Trump nu dorește ajutor pentru Ucraina, dar dacă se poate face să pară că el este cel care conduce, s-ar putea să nu se opună public”, a mai scris profesorul american.