De ce sunt importante pentru România alegerile din Moldova. Maia Sandu, pariul pentru statul de drept

Alegerile din Republica Moldova seamănă, cumva, cu ceea ce s-a întâmplat în România anului 1996. Candidata pro-europeană și pro-România Maia Sandu se găsește în fața cripto-comunistului Igor Dodon. În ciuda influențelor serviciilor secrete ruse, Maia poate împlini visul unei Moldove europene.

Pentru moldoveni, statul de drept e ceva mai greu decât un bocanc, pentru mersul printre nori. E greu să schimbi metehne, e ca și cum ai vota un partid de centru-dreapta în TeleOltenia lui Liviu Dragnea, ba chiar mai dificil decât atât. Cu toate acestea, visul luptătorului pro-România Ilie Ilașcu și al altora ca el poate prinde culoare printr-o victorie a Maiei Sandu.

Alegerile din Republica Moldova ne interesează din cel puțin trei puncte de vedere. În primul rând, România are nevoie de un vecin puternic, bine clădit în zona economică și neaservit militar Rusiei. Aici, e drept, lucrurile par complicate, dar cu un ajutor substantial primit din partea României, Moldova ar avea șanse considerabile la un „concubinaj”, în prima fază, cu UE, pentru ca, peste câțiva ani, să aspire la un mariaj perfect. Apoi, poziția strategică a Moldovei ne poate asigura un „tampon” perfect și autorizat în fața „vulturului”  rusesc. Nu în ultimul rând, Moldova poate deveni, în plus față de ceea ce se întâmplă acum, o mană cerească în materie de piață de consum, pentru investitorii români

Maia Sandu, rămășagul democrației și oportunitatea unei (re)uniri istorice

Mofluză și bleagă, holbând zeci de ani ochii de admirație la „Mama Rusia ” și pupând steagul românesc doar atunci când avea nevoie, fără a întoarce vreun favor, Republica Moldova se pregăteşte pentru alegeri prezidenţiale şi are, din nou, de ales între două figuri deja marcante ale politicii regionale.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Maia Sandu şi Igor Dodon sunt doi vectori extrem de diferiți, deşi unii glumesc amintind de poanta cu „tusea și junghiul”. În realitate, discutăm despre o candidată pro-europeană și despre un produs al vechii ohrane sovietice. Deși mai multe voci consideră că, indiferent cine va câștiga alegerile va rămâne subjugat serviciilor secrete rusești și politicii opace de la Moscova, candidata Maia Sandu poate avea rolul pe care, în România anului 1996, l-a avut Emil Constantinescu. Discutăm despre o deschidere nu doar spre europenism, ci mai ales spre normalitate, către firescul pe care Moldova nu l-a putut privi, zeci de ani, din pricina ochelarilor de cal cu etichetă moscovită. Acest pas ar putea însemna, dincolo de orice, un prim semn că, la un moment dat, vom putea vorbi cu o anumită logică despre (re)unirea între două țări surori.

Covidul și propaganda anti-românească

Este primul tur al alegerilor prezidenţiale şi la linia de start avem de-a face cu protagonişti deja cunoscuţi drept favoriţi, conform sondajelor actuale, să acceadă în turul al doilea. Pandemia nu oferă un peisaj favorabil stabilităţii nicăieri, iar Moldova este puternic afectată, având peste 70.000 de cazuri confirmate şi circa 2000 de morţi, la o populaţie de 2,64 de milioane de locuitori. Acest lucru este important, având în vedere propaganda rusească, instituțiile de presă aservite Kremlinului furnizând date că majoritatea cazurilor de persoane infestate provin din zone rurale, în general ocupate de români, cărora este posibil să li se limiteze dreptul la vot.

Sunt şase candidaţi aflaţi în cursa prezidenţială din acest an: Renato Usatîi (Partidul Nostru), un individ declarat pro-rus, Andrei Năstase (Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr), pro-european, dar cu șanse apropiate de zero, Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova), pro-european, dar considerat un fel de ins băgat la înaintare de serviciile secrete, Igor Dodon, preşedintele în exerciţiu (candidat independent, dar sprijinit de Partidul Socialiştilor), pro-rus, una dintre pârghiile Kremlinului în Moldova, implicat în abuzuri şi acte de corupţie, Violeta Ivanov (Partidul „Şor”) – pro-rusă, Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate), evident pro-europeană.

Inevitabil, o mare atenţie a comunităţii internaţionale este orientată către procesul electoral din republica separatistă Transnistria, acolo unde figurează că trăiesc peste 250.000 de cetăţeni moldoveni. Chişinăul a propus să fie deschise 42 de secţii de votare pentru alegătorii din regiunea din stânga Nistrului, cu 11 mai mult decât la scrutinul din 2016. Problema este că voturile din Transnistria înclină balanţa, în mod tradiţional, în favoarea candidatului pro-rus.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Manipularea barometrului sistemului electoral

Deşi Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a decis că nu va admite ca alegătorii să fie transportaţi organizat la secţiile de votare, ca în anii precedenţi, eficienţa acestei măsuri rămâne de văzut. Regulile clare de transport, prezenţa autorităţilor, a jurnaliştilor şi a observatorilor sunt vitale. 17 secţii de votare vor fi deschise în Rusia, faţă de 8 câte au existat la alegerile prezidenţiale anterioare, iar majoritatea dintre acestea vor fi în Moscova. Din acest punct de vedere, pare clară o manipulare înfiorătoare a barometrului scrutinului dar, dincolo de această obișnuință de sorginte sovietică, totul rămâne posibil, deoarece, în ultima vreme, cercurile pro-românești și pro-europene din Chișinău au câștigat teren, în spațiul public, față de propaganda pro-comunistă.

Este drept, există suspiciuni conform cărora suplimentarea secţiilor de votare în Rusia s-ar baza pe cereri false din partea alegătorilor. Din nou, aceste voturi l-ar favoriza pe Igor Dodon. Mai mult de 1 milion de cetăţeni moldoveni sunt plecaţi în afara graniţelor. 139 secţii de votare vor fi deschise în întreaga diasporă. În aceste condiţii, buna organizare a alegerilor în diaspora este esenţială. Mai mult, se vorbește despre faptul că, așa cum s-a întâmplat în România în celebrul moment „Mihaela, dragostea mea”, când Mircea Geoană s-a culcat seara, președinte, și s-a trezit învins de Băsescu, tot diaspora va decide și votul din Moldova.

Nu contează cine votează, important este cine numără voturile la alegerile din Moldova

La un moment dat, a venit un șir zvelt de copii slăbuți în tricouri albe, care săreau peste ștacheta ucigătoare de foc roșu. Mai exact, în luna septembrie, Maia Sandu, Renato Usatîi, Tudor Deliu, Octavian Ţîcu şi fostul primar al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, au adresat o scrisoare comună liderilor instituţiilor europene pentru a avertiza că există un risc de fraudare masivă a scrutinului de către Igor Dodon şi aliaţii săi socialişti. Aceştia solicitau o monitorizare strânsă a autorităţilor moldovene din partea Uniunii Europene și răspunsul nu a întârziat să apară. Uniunea Europeană solicită autorităţilor Republicii Moldova să pună în aplicare pe deplin şi fără întârziere recomandările Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei şi ale OSCE pentru a garanta transparenţa finanţării partidelor şi a campaniilor, precum şi organizarea alegerilor într-o manieră credibilă, incluzivă şi transparentă. De altfel, OSCE a început misiunea de observare a alegerilor în Republica Moldova.

De asemenea, Comisia Europeană şi Parlamentul European monitorizează organizarea alegerilor în toate procesele de pregătire a scrutinului, concentrându-se pe respectarea măsurilor sanitare în context pandemic, pe egalitatea prezenţei mediatice a candidaţilor şi pe buna organizare a alegerilor în diaspora. Societatea civilă independentă joacă un rol important în aceste alegeri, iar de aici vin semnale de presiune şi de intimidare asupra unor reprezentanţi ai ONG-urilor din zona politică, atacurile venind din partea politicienilor socialişti din partidul care îl sprijină pe Igor Dodon.

Libertate, justiție, independență…

Consolidarea statului de drept este adevărata miză a alegerilor din Republica Moldova. Atât de organizarea acestor alegeri, cât şi de deznodământul lor, depinde enorm viitorul parcurs al Moldovei pe plan intern şi internaţional.

Republica Moldova este un stat partener al U.E , și mai ales al României, iar alegerile libere şi democratice sunt o precondiţie clară pentru acest parteneriat. Fără democraţie şi stat de drept nu există sprijin european pentru ţările partenere. În special sprijinul financiar trebuie să fie condiţionat de respectarea acestor condiţii sine qua non, iar primul pas spre atingerea acestui obiectiv este desfăşurarea de alegeri libere, conforme standardelor internaţionale.

Potrivit tratatelor semnate, „Acordul de Asociere” dintre U.E şi Moldova oferă ca oportunităţi o asociere politică puternică, integrarea economică şi reforme pentru buna guvernare şi dezvoltare economică, precum şi o colaborare concretă în cadrul Parteneriatului Estic. Peste 100 de milioane de euro sunt oferite din partea U.E pentru asistenţă macrofinanciară în timp de pandemie, în Republica Moldova. În toată această negociere şi orientare către Vest, Moldova trebuie acum să asigure independenţa instituţiilor statului şi să demonstreze că luptă împotriva corupţiei, pentru libertatea mass-media, pentru justiţie şi consolidarea statului de drept.

Filoromâna Maia Sandu, versus sovietofilul Dodon. Un „meci” de natură morală

Reformele în domeniul justiţiei, în lupta anti-corupţie, în prevenirea influenţei oligarhice sau în combaterea spălării banilor au stagnat în cei patru ani de mandat ai lui Dodon. Mai mult, angajamentele anti-corupţie ale actualului preşedinte pentru următorii ani sunt foarte vagi. Asta, ca să nu spunem că lipsesc cu desăvârșire… Tot în această perioadă, majoritatea vizitelor oficiale ale lui Igor Dodon au fost în Federaţia Rusă. Nicio vizită oficială la Bucureşti sau la Kiev nu a fost efectuată de către actualul preşedinte, ca să nu mai vorbim despre plecări cu scop diplomatic în Occident. Marea dezbatere a primului tur al alegrilor din Republica Moldova este îndreptată spre lupta împotriva corupţiei, a izolaţionismului şi a populismului.

În schimb, Maia Sandu reprezintă vectorul principal de imagine pentru Moldova reformelor, pentru Moldova pro-europeană şi se identifică în mod constant cu o politică externă bazată pe relaţia bună cu Occidentul şi cu integrarea europeană. Atunci când a prezentat raportul de activitate după primele 100 de zile din scurtul său mandat de prim-ministru, Maia Sandu a menţionat o mulțime de realizări: primii paşi în reforma justiţiei, destructurarea unor scheme de corupţie, stoparea unor privatizări frauduloase şi a unor procese de achiziţii publice dubioase.

Din activitatea doamnei Sandu putem deduce şi obiectivele ei pe termen mediu şi lung, evident, în cazul în care ar fi aleasă. Aşadar, marea dezbatere a primului tur al alegrilor din Republica Moldova se plasează în jurul luptei împotriva corupţiei, a izolaţionismului şi a populismului. Moldova se află în faţa unei alegeri cu bătaie mai lungă decât un preşedinte pro-rus sau pro-european.

Aceste alegeri pot oferi semnalul încrederii instituţionale în autorităţile de la Chişinău, o şansă reală pentru Moldova liberă şi dezvoltată și o oportunitate de reapropiere de România sau pot scufunda pe termen lung ţara în întuneric şi în izolare. România şi Republica Moldova au un parteneriat strategic, care le plasează într-o zonă-cheie a influenţelor pe continent. Pentru securitatea regională, este foarte important ca Republica Moldova să intre pe făgaşul integrării europene şi să asigure o zonă de stabilitate şi de securitate la graniţa estică a României, a UE şi a NATO.

„Made in Kremlin”, versus „Marele Licurici”

Mai mult, ca stat cu o majoritate a populaţiei vorbitoare de limbă română, Republica Moldova este o ţintă facilă pentru propaganda rusească şi mai ales pentru obiectivul rușilor de a influenţa opinia publică din România. Presa pro-rusă de limbă română din Moldova este o poartă de intrare pentru fake news-ul cu origini moscovite, ştirile false fiind apoi cu uşurinţă preluate de site-urile româneşti. În contextul războiului informaţional, democraţia din Republica Moldova este esenţială atât pe plan intern, pentru respectarea drepturilor cetăţenilor moldoveni şi pentru funcţionarea statului de drept, cât şi, iată, și pentru protejarea României de atacurile tot mai subtile şi eficiente ale propagandei „made in Kremlin ”, mai periculoase azi decât ameninţarea armelor convenţionale.

Chiar dacă, la prima vedere, pare insignifiant, alegerile din Republica Moldova ar trebui să fie la fel de importante pentru noi precum cele din România, indiferent pe ce mal al Prutului ne aflăm. Există oportunități, iar șansele pierdute sunt ireversibile. Maia Sandu este singura persoană cu care ar „trebui să ținem ”, dacă am vorbi despre un meci de fotbal. Din păcate, aici se joacă un kick-boxing, fără reguli și cu arbitrul asigurat de Moscova. Dar, vorba aceea, nu se știe niciodată. Mai ales că, din fericire sau nu, deocamdată interesele „Marelui Licurici ” de la Washington rămân învăluite, precum măgărușul, în ceață.