Demiteri la vârf în armata Ungariei. Opoziția denunță epurări anti-NATO și pro-Rusia

La cererea ministrului ungar al Apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, președintele țării,  Katalin Novak, l-a eliberat din funcție, joi, pe general-locotenentul Romulusz Ruszin-Szendi, șeful Statului Major General al armatei.  Eliberarea din funcție a generalului Ruszin-Szendi Romulusz are „efect imediat” iar decizia a fost publicată, joi, în Monitorul Oficial al Ungariei.

O înlocuire cu multe întrebări

Romulusz Ruszin-Szendi, născut în 1973, a fost numit la șefia Statului Major în 2021 de către fostul președinte Janos Ader, fiind cea mai tânără persoană care a ocupat această funcție. Anterior, din 2019 până la 31 martie 2020, a fost șef de cabinet al fostului ministru al Apărării, iar de la 1 aprilie 2020 până în mai 2021 a fost secretar de stat adjunct pentru politica de resurse umane la Ministerul Apărării.

Înlocuierea sa pare surprinzătoare pentru că, de exemplu, în urmă cu doar câteva zile se afla la Székesfehérvár și discuta cu primarul orașului, András Cser-Palkovics de la Fidesz, despre viitorul relației dintre oraș și Forțele de Apărare maghiare, iar în urmă cu câteva săptămâni a fost invitatul postului de televiziune proguvernamental Hír TV.

Ministrul Apărării l-a propus pentru postul de șef de Stat Major pe general-locotenentul Gábor Böröndi, șeful Biroului Reprezentanței Militare NATO și UE a Forțelor de Apărare ungare de la Bruxelles, a precizat ministerul. Potrivit ministerului Apărării, Gábor Böröndi a ocupat diverse posturi de comandă în armatei în cei 30 de ani de carieră și a participat, de asemenea, la operațiuni NATO în Europa și în afara ei.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

”Böröndi are cea mai vastă experiență de comandă și conducere militară și experiență de teren în cadrul NATO și este fostul adjunct al șefului Statului Major General”, se arată în comunicat, notează Telex.

Potrivit ministerului, prioritatea sa în calitate de nou comandant va fi ”dezvoltarea unor forțe de apărare maghiare moderne, capabile să demonstreze o forță de descurajare serioasă”.  În comunicatul ministerului se mai precizează că generalul-locotenentul Ruszin-Szendi ”va continua să își servească țara într-o altă zonă de activitate”.

Baza licențierilor, un decret semnat de Orban

Eliberarea din funcție a lui Ruszin-Szendi nu este singura schimbare majoră de personal din cadrul forțelor de apărare maghiare. La începutul acestui an, ministrul apărării a recunoscut într-un interviu acordat Bloomberg că a eliberat din funcție mai mulți lideri militari de rang înalt. El a justificat acest lucru spunând că dorea să introducă o competiție bazată pe performanță în cadrul forțelor de apărare.

Baza pentru licențierea în masă a ofițerilor superiori a fost furnizată de un decret guvernamental din ianuarie anul acesta. Acesta i-a permis ministrului să pună capăt în mod unilateral serviciului anumitor militari care au împlinit vârsta de 45 de ani și care aveau cel puțin 25 de ani de serviciu efectiv, și să facă acest lucru cu un preaviz de două luni.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Discuțiile cu presa, interzise

În ultimele zile, Telex a primit o mulțime de informații despre un număr mare de colonei și generali eliberați din funcții. Potrivit unor scurgeri de informații, între 100 și 200 de ofițeri de rang înalt au fost anunțați până acum că trebuie să plece, dar se așteaptă ca acest număr să crească și mai mult.

Jurnaliștii maghiari spun că este întotdeauna foarte dificil de obținut informații din cercurile armatei, în timp ce militarilor li s-a spus că presa maghiară nealiniată guvernului lui Viktor Orban reprezintă „un inamic” și că orice discuție cu aceasta trebuie exclusă. În timp ce unii consideră aceste măsuri o îndepărtare de NATO, alții o văd ca pe o reformă de „bun simț”.

Politicienii din opoziție spun că măsura a fost menită să slăbească orientarea occidentală a țării și să aducă în armată persoane angajate politic. Ei susțin că Viktor Orban încearcă să își doteze rangurile militare superioare cu loialiști care îi împărtășesc opiniile pro-Rusia și pro-Putin. Ministrul Szalay-Bobrovniczky a respins criticile, spunând că schimbările erau așteptate de mult timp, deoarece armata are un număr excedentar de comandanți, în timp ce, în același timp, există aproximativ 8-10.000 de posturi vacante.

„Epurare politică” cu „lista suspecților”

Cei care denunță o epurare motivată în primul rând politic nu văd nicio justificare pentru o astfel de reducere majoră a efectivelor, în momentul unui război de amploare în Ucraina, și nu înțeleg de ce schimbarea organizațională organică, caracteristică forțelor de apărare, nu este considerată adecvată. La urma urmei, este evident că tinerii continuă să vină, iar cei mai în vârstă părăsesc forțele armate fără a fi nevoie de un val de concedieri.

Unii auziseră de militari care au fost chemați acasă din misiuni NATO, din misiuni în străinătate, doar pentru a li se spune că nu mai este nevoie de ei, chiar dacă încă nu se știa cine îi va înlocui. Există, de asemenea, rapoarte despre militari mai vârstnici care ”și-au construit cariera timp de 20 sau 30 de ani” și care acum stau cu temerea dacă ei vor fi următorii pe lista plecărilor.

Mai grav, potrivit unor informații, este ușor să ”ajungi pe lista suspecților” dacă ai lucrat la un comandament NATO sau în misiuni externe pentru o perioadă mai lungă de timp. În legătură cu concedierile, fostul secretar de stat pentru apărare Ágnes Vadai (DK) a vorbit anterior și despre ”de-NATOizare”.

Anterior Ágnes Vadai a declarat că aceste măsuri ”vor destabiliza moralul armatei”, menționând că mulți dintre ofițerii concediați ”au învățat tainele meseriei în cadrul NATO”. ”Conexiunile lor au ajutat adesea la contracararea gustului rău lăsat de politicile lui Orban în NATO și în instituția militară a UE”, a spus ea. ”Plecarea lor este un regres uriaș”, notează Financial Times.

NATO refuză să comenteze

Petr Pavel, fostul general NATO care a fost ales noul președinte al Cehiei, a descris epurarea militară drept o ”continuare” a ”restricțiilor lui Viktor Orban asupra tuturor celor care au avut o opinie diferită” față de a lui. Sub Orban, Ungaria a refuzat să trimită ajutor militar Ucrainei, a criticat și a diluat sancțiunile occidentale împotriva Rusiei și chiar a ținut ”ostatic” ajutorul financiar al UE pentru Ucraina, în timp ce încerca să obțină în schimb propria finanțare de la Bruxelles.

Dar problema delicată pentru NATO este că nu poate să le spună guvernelor pe cine pot și pe cine nu pot numi în funcții de comandă. De altfel, Alianța a refuzat să comenteze demersul Ungariei. Peter Wagner, expert în politica de apărare la Institutul pentru Afaceri Externe și Comerț, un think-tank guvernamental cu sediul la Budapesta, a declarat că, chiar dacă Orban ar vrea să epureze ofițerii pro-NATO în favoarea celor pro-ruși, nu ar reuși, deoarece generația tânără este la fel de atlantistă ca cea care a fost concediată.

Oameni noi pentru arme noi?

Un argument al celor care susțin că este vorba de o reformă este și că achiziționarea de arme moderne justifică poziționarea unor comandanți tineri. După decenii de neglijență gravă, forțele armate maghiare primesc acum tancuri occidentale, tunuri autopropulsate, sisteme de apărare aeriană și de apărare cibernetică pentru mii de miliarde de forinți și, chiar dacă manevrarea acestora nu este treaba directă a unui ofițer superior, coordonarea și posibila lor utilizare operațională necesită un alt tip de cunoștințe.

În același timp, unii se întreabă dacă reducerile actuale au fost planificate și pregătite în mod corespunzător. Unii au sugerat, de asemenea, că cei care sunt în relații bune cu cercurile ministrului nu vor fi concediați. Viteza reducerilor de personal a stârnit, de asemenea, îndoieli.

Deși obiectivul ar putea fi acela de a aduce mai mulți tineri, a face armata mai atractivă nu este o sarcină ușoară, iar forțele armate duc lipsă de personal în multe domenii. De asemenea, este posibil să existe și un motiv economic pentru aceste reduceri, deoarece o parte din salariile celor care sunt acum concediați pot fi folosite pentru a îmbunătăți salariile altora