Descoperirea care ar putea schimba teoriile evoluției umane. Noua verigă lipsă între omul preistoric și cel modern

Arheologii care lucrează în Israel au reușit să identifice un nou tip de om preistoric. Acesta ar fi trăit alături de specia noastră acum mai bine de 100.000 de ani.

De-a lungul timpului, au fost identificate mai multe specii de oameni preistorici, iar noua descoperire arată că s-ar putea să ne lipsească în continuare multe verigi din lanțul evolutiv.

Cercetătorii au descoperit rămășițele umane în apropierea orașului Ramla și consideră că acesta ar fi unul dintre ultimii supraviețuitori dintr-o specie antică de oameni.

Descoperirile arheologilor constă într-un fragment de craniu și de mandibulă ale unui individ care ar fi trăit acum 120.000 – 140.000 de ani, iar informațiile au fost publicate și în jurnalul Science.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Arheologii sunt de părere că individul ar fi succesorul unei specii mai timpurii, care s-ar fi extins în regiune acum sute de mii de ani și care a dat ulterior naștere oamenilor de Neanderthal din Europa, dar și echivalenților din Asia.

Noua specie umană are și un nume, Nesher Ramla Homo.

Oamenii de Neanderthal și echivalenții din Asia au un strămoș comun?

Conform dr. Hila May de la Tel Aviv University, descoperirea poate schimba ceea ce știm despre evoluția umană, mai ales în cazul oamenilor de Neanderthal.

Până acum, ideea principală cu privire la evoluția acestei specii a fost strâns legată de continentul European.

”Totul a început în Israel. Credem că un grup local a fost populația sursă”, a afirmat aceasta, conform bbc.com. ”În timpul perioadelor interglaciare, diverse valuri de oameni, specia Nesher Ramla Homo, au migrat din Orientul Mijlociu către Europa.”

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Cercetătorii sunt de părere că indivizi din această specie erau deja prezenți în Orientul Apropiat acum aproximativ 400.000 de ani. Aceștia au identificat asemănări între fragmentele actuale și grupuri pre-Neanderthaliene din Europa.

”Este pentru prima dată când putem trasa legături între specimenele diferite pe care le-am găsit în zona Levantului”, arată dr. Rachel Sarig, de la Tel Aviv University.

”Sunt câteva fosile umane din peșterile Qesem, Zuttiyeh și Tabun, care datează din perioade pe care nu le putem atribui niciunui grup uman cunoscut până acum. Comparând formele acestora cu cele ale noului specimen de la Nesher Ramla, putem să justificăm includerea lor în acest nou grup”, afirmă dr. May, care consideră că această specie este strămoșul Neanderthalilor.

Astfel, se pare că Neanderthalul european a pornit din Levant și a migrat către bătrânul continent, în timp ce s-a încrucișat cu alte grupuri de oameni. Alții oameni au plecat spre est, către India și China, sugerând o legătură între oamenii preistorici est-asiatici și Neanderthalii europeni.

”Unele fosile descoperite în Asia de Est au trăsături similare cu cele ale Neanderthalilor, la fel ca cele de la Nesher Ramla”, afirmă dr. Israel Hershkovitz.

Nu toți cercetătorii susțin teoria omului de la Nesher Ramla

Cercetătorii își susțin afirmațiile bazându-se pe similarități descoperite între fosilele israeliene și cele europene sau asiatice. Totuși, nu toți oamenii de știință sunt de acord cu această legătură.

Profesorul Chris Stringer, de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, spune că ”Nesher Ramla este un specimen important care confirmă că diferite specii au co-existat în regiune la vremea respectivă, iar acum avem același scenariu și în Asia de Vest. Totuși, cred că e prea mult să legăm anumite fosile antice israeliene de oamenii de Neanderthal.”

Profesorul Stringer spune că ”sunt mirat de sugestiile unei legături speciale între fosilele Nesher Ramla și cele din China.”

Rămășițele din Israel au fost descoperite în ceea ce a fost o dolină, amplasată într-o zonă frecventată de oamenii preistorici. Această zonă ar fi fost de interes deoarece oamenii ar fi vânat animale sălbatice; teoria este întărită de miile de fragmente de oase și de unelte preistorice găsite în zonă.

Femeia preistorică din Peștera Muierii și importanța ei în evoluția speciei umane

Și în România există rămășițe umane preistorice de un interes deosebit pentru cercetători. Chiar recent, a fost realizată secvențierea întregului genom al unui craniu descoperit în Peștera Muierii. 

Este vorba despre o femeie care a trăit în România acum 35.000 de ani, iar secvențierea genomului arată că ”ea este mai apropiată de europenii moderni decât indivizii care trăiau cu 5.000 de ani înaintea sa pe continent, însă diferența este mult mai mică decât credeam.”

Conform cercetătorilor, ea nu ar fi un strămoș direct al europenilor moderni, ci este un predecesor al oamenilor vânători-culegători care au trăit în Europa până la finalul ultimei glaciațiuni, arată scitechdaily.com.

Craniul femeii de acum 35.000 de ani, din Peștera Muierii, ar putea, de asemenea, să schimbe înțelegerea noastră despre evoluția omului din ultima sută de mii de ani.

Până acum, se credea că plecarea oamenilor moderni din Africa, acum aproximativ 80.000 de ani, este o perioadă importantă pentru evoluție, fiind descrisă ca un blocaj genetic.

Populațiile plecate din Africa s-au așezat în Asia și în Europa, iar efectele acestor migrații se văd și în prezent, deoarece diversitatea genetică din populațiile din afara Africii este mai mică decât în cazul celor de pe continent.

Femeia din Peștera Muierii are o diversitate genetică ridicată, iar asta înseamnă că această diversitate s-a pierdut în timpul ultimei glaciațiuni, care s-a încheiat acum 10.000 de ani, și nu în timpul migrării în afara Africii.

În Peștera Muierii, au fost descoperite în anii 1950 fragmente de cranii și alte rămășițe scheletale ce provin de la trei femei care au trăit acum 35.000 – 40.000 de ani.