Life

Descoperirea inedită făcută de un român pe un câmp din Mureș: ”Mă tot gândesc cât de frumos era atunci”

Ce a găsit un român pe un ogor întins din Mureș. S-a gândit numaidecât la cât de diferite erau lucrurile în urmă cu ani buni.
14.09.2023 | 18:35
Descoperirea inedita facuta de un roman pe un camp din Mures Ma tot gandesc cat de frumos era atunci
Ce a găsit un român pe un ogor întins din Mureș. S-a gândit numaidecât la cât de diferite erau lucrurile în urmă cu ani buni. Sursa foto: Pinterest.com
ADVERTISEMENT

Descoperirea inedită făcută de un român pe un câmp din Mureș. „Mă tot gândesc cât de frumos era atunci”, este o parte din declarația făcută de acesta. Arheologii urmează să ofere mai multe informații despre asta.

Ce a găsit un român pe un ogor întins din Mureș. S-a gândit numaidecât la cât de diferite erau lucrurile în urmă cu ani buni

Un român care posedă un scanner LiDAR a găsit un lucru inedit pe un ogor întins din Mureș. Mai exact, în apropiere de satul Gâmbuț a fost descoperit un mormânt care pare să fie al unei căpetenii agatârșe. Locul a fost marcat cu o troiță de un sculptor care locuiește în zonă.

ADVERTISEMENT

Artistul Ioan Astăluș a înfipt adânc în pământ o cruce din beton pentru a nu uita unde se află locul de veci. În felul acesta căutătorii de comori nu se vor atinge de aceste movile înalte despre care se crede că sunt tumuli.

Presupusul mormânt nu a fost studiat până în acest moment de arheologi. Mai mult decât atât, sculptorul mureșean susține că în urmă cu multă vreme pe același câmp era cândva un semn foarte vechi.

ADVERTISEMENT

„Gâmbuţul face parte din povestea fascinantă a agatârşilor, acei bărbaţi pictaţi cu aur. Mă gândesc cât de frumos era atunci, cum îi admirau femeile pe acei bărbaţi care străluceau.

Însemnul era sub un stejar, un stejar bătrân, care azi nu mai este, dar sigur rădăcinile lui au înconjurat această căpetenie ca nişte braţe care îl prind şi nu îl mai lasă de la sânul eternităţii.

ADVERTISEMENT

Agatârşii sunt menţionaţi ca cea mai bogată şi cea mai frumoasă civilizaţie care a existat. Cred că nu întâmplător cineva a dat ordin ca din arhivele Vaticanului să fie scoase cuvintele de agatârşi, de civilizaţie agatârşă”, a declarat Ioan Astăluș, scrie Agerpres.

În aceeași notă, sculptorul din Mureș a mai precizat că academicianul David Prodan a făcut săpături repetate la confluenţa localităţilor Gâmbuţ-Ozd-Petrilaca, la doar câţiva kilometri de mormântul marcat. Ar fi scos la suprafață „cea mai veche necropolă agatârşă din Europa”.

ADVERTISEMENT

Ce este, de fapt, civilizația agatârșă

Ioan Astăluș susține că civilizația agatârșă este una proto-dacică, adică sunt străbunicii dacilor, mai bătrâni decât se poate crede. Aceștia au fost primii artiști ai umanității și se spune că însuși Orfeu avea această origine.

De asemenea, artistul mureșean a mai dezvăluit că această civilizație nu se găseşte doar în interiorul arcului carpatic, ci și în alte regiuni ale țării noastre. În acest trib misterios al Daciei bărbații se împodobeau cu aur și își tatuau chipul.

Femeile erau împărțite frățește, conform adevarul.ro. Istoricii spun că acești străbuni își cântau legile şi îi venerau pe Apollo şi Dionis. Despre populația agatârșă a vorbit prima dată Herodot care a dezvăluit că au trăit în secolul V î. Hr., pe actualul teritoriu al Transilvaniei.

Istoricul grec relata adesea o povestire auzită în oraşele elene de pe ţărmul Mării Negre. Aceasta vorbea despre înfrăţirea agatârşilor cu sciţii. Potrivit legendei, regele agatârşilor a fost fiul lui Heracle şi al Echidnei.

ADVERTISEMENT