Dezastrul ce se ascunde în spatele anunțului Guvernului privind creșterea veniturilor. „Până acum statul doar a beneficiat de pe urma inflației, dar vine nota de plată”

La începutul ședinței de guvern de miercuri, premierul Nicolae Ciucă a declarat că rezultatele în ceea ce privește execuția bugetară, unde a fost înregistrată o creștere a încasărilor cu 22,9%, demonstrează eficiența măsurilor luate de autorități în primele șase luni ale anului.

Guvernul se laudă cu venituri mai mari

Nicolae Ciucă a susținut că, în pofida crizelor succesive, măsurile luate la nivelul Guvernului pentru protejarea economiei și a populației se reflectă în creșterea veniturilor bugetare și menținerea sub control a deficitului bugetar. Acesta a precizat că veniturile la bugetul de stat au crescut cu 22,9%, iar deficitul pe primele șase luni ale anului este de doar 1,71 din PIB, cu 1,25% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Avem o creştere nominală de 40,3 miliarde lei. Cheltuielile au crescut cu 14.3%, menţinându-se sub nivelul de creștere a veniturilor şi absorbţia fondurilor europene a crescut cu 16,4%, de asemenea faţă de anul trecut”, a spus Nicolae Ciucă, care a mai precizat că există o creștere și la nivelul colectării de 0,6%, ajungându-se la 8,1% din PIB, comparativ cu anul trecut.

„Cel mai important mesaj care se desprinde din execuţia la 6 luni este acela că efortul de consolidare fiscală prinde concreteţe şi angajamentele luate în reducerea deficitului se văd şi în rezultatele fiscal bugetare pe primele şase luni”, a spus și Adrian Câciu, ministrul finanțelor. Acesta însă a subliniat că este nevoie de „recuperarea întârzierilor din zona de investiţii”, unde scăderile s-au datorat creșterilor costurilor materialelor de construcție.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Acesta a subliniat totuși că există probleme din cauza deficitului excesiv, ce determină „creditorii internaționali să se uite foarte atent la politica fiscal-bugetară a statului”, susținând că trebuie continuat procesul de consolidare fiscală, reamintind de obligația ministerelor de a reduce cheltuielile cu 10%. „Cea mai mare parte din ele au reuşit, cele care nu au reuşit, vor reuşi”, a precizat Adrian Câciu.

Nota de plată pentru inflație

Economiștii atrag însă atenția că autoritățile ignoră deliberat faptul că aceste cifre pozitive se datorează exclusiv creșterii inflației, creșterea prețurilor la carburanți, alimente sau energie reflectându-se pozitiv în încasările la buget. Aceștia susțin că rata inflației, ajunsă în această lună la peste 15%, ceea ce echivalează cu o rată reală a inflației aproape dublă, echivalează cu o politică neoficială de austeritate, similară celei impuse de Guvernului Boc.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan susține că inflația a adus „venituri iluzorii” la buget, într-o dinamică ce nu poate fi susținută pe termen lung. Potrivit acestuia, inflația a adus atât statului cât și firmelor venituri mult mai mari într-o primă etapă, însă, ulterior, atunci când oamenii vor dori ca salariile să țină pasul cu rata inflației și când se vor relua ciclurile de producție, de exemplu fermierii care planifică recoltele viitoare cu noile costuri, atunci beneficiarii vor realiza că s-a terminat profitul de pe urma inflației.

„Mă aștept ca cheltuielile statului să explodeze în perioada următoare, inclusiv în anii următori. Cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile cu salariile, cheltuielile cu pensiile, cheltuielile în general. Astfel, pe măsură ce inflația va încetini și va aduce mai puțini bani la buget, cheltuielile vor continua în sus. Până acum curba veniturilor statului a depășit-o pe cea a cheltuielilor, dar se vor inversa.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Până acum statul doar a beneficiat de pe urma inflației, nu prea a plătit. Bine, poate cu excepția plinurilor de carburant la mașinile funcționarilor și a curentului la Palatul Victoria. Dar vine nota de plată. De exemplu, potrivit estimărilor statul trebuie să plătească furnizorilor de energie echivalentul a 3% din PIB. Acesta este costul plafonării prețurilor. Așa că ține-vă pălăriile. 3% din PIB reprezintă trei sferturi din toate salariile bugetarilor pe primele șase luni din acest an. Pe sistemul Băsescu-Boc ar trebui tăiate salariile bugetarilor cu 35% pentru ca guvernul să facă față acestei note de plată… vorbim de salariile alea care nu prea au crescut în ultimii 2-3 ani în timp ce inflația le-a erodat”, a explicat profesorul Bogdan Glăvan.

Potrivit acestuia, dovada cea mai clară că lucrurile nu stau așa de roz o stă chiar în acțiunile Guvernului, care, la recenta modificare a codului fiscal, a introdus o serie de noi taxe pentru PFA-uri, impozitarea contractelor part time la nivelul celor cu normă întreagă, noi accize pentru țigări și băuturi alcoolice, etc.. măsuri pe care un guvern cu o situație fiscală bună nu le-ar lua.

„Este evident că dacă finanțele publice stăteau atât de bine pe cât le zugrăvește primul ministru atunci nu era nevoie să fie mărite atâtea impozite, adică să se mărească povara fiscală cu 1% din PIB. Faptul că se întâmplă asta arată că este o mare nevoie în continuare și asta în ciuda creșterii veniturilor bugetare cu 23%, o creștere produsă din cauza inflației.

Pe de altă parte, este și logic să vedem necesitatea unei creșteri a veniturilor bugetare pentru că, ce s-a întâmplat până acum nu reflectă politicile duse în acest an în care guvernul și-a asumat plafonarea prețurilor la energie iar acum trebuie să compenseze distribuitorii cu obligații foarte mari pentru stat. De aceea cred că deficitul la finalul anului va fi mult mai mare și indiferent de cum vor încerca să cosmetizeze acest lucru se va vedea în creșterea arieratelor, datoriilor statului și ale companiile de stat”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan, care spune că cel mai îngrijorător este faptul că a existat o scădere nominală a cheltuielilor de capital – investițiilor – cu 4%, ceea ce, ajustat la nivelul inflației, echivalează cu o prăbușire a acestora în acest început de an.

Potrivit acestuia, valul inflației va aduce în viitorul apropiat creșterea presiunilor sociale de majorare a salariilor, de susținere a categoriilor sociale defavorizate (la iarnă bucureștenii nu vor mai beneficia de subvenționarea gigacaloriei) iar în fața acestei presiuni autoritățile vor avea de ales fie în a intra într-o spirală inflaționistă, tipărind tot mai mulți bani, asemenea statelor africane, sau for ajunge la măsuri dure de ajustare a cheltuielilor. În opinia sa, Guvernul va încerca să ascundă în continuare dificultățile financiare prin re-reglementarea unor domenii, precum piața de energie, cerută acum de PSD, și ascunderea datoriilor în bugetele celor câteva companii de stat ce fac profit.

„Cât mai durează, Guvernul se poate ajuta cu inflația, dar multe opțiuni nu sunt. Cel mai probabil se va merge în direcția anilor 90, cu măsuri semi-socialiste, de plafonare a prețurilor, de re-reglementare – un intervenționism agresiv în economie și în piața de energie care va muta aceste costuri, le va ascunde în companiile de stat. Doamna Firea susține acum ideea asta a re-reglementării pieței de energie, însă nu ne spune cine plătește costul real al energiei?

În prezent costul îl plătește cetățeanul, pe factură, iar Guvernul plătește diferența până la costul de piață. În cazul unei re-reglementări pierderile se vor acumula în companiile de stat, producătorii de energie obligați să vândă la preț ne-realist vor avea pierderi, ceea ce s-a și întâmplat în toți acești ani și care i-a împiedicat să facă investiții, noi am rămas cu vechea rețea de transport a energiei. E motivul pentru care nu ne-am dezvoltat și este exact performanța doamnei Firea de la București cu energia termică”, a mai declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

Presiunea socială, pe cale să explodeze

Autoritățile păr să admită deja existența presiunilor sociale, ministrul de finanțe susținând că pensiile vor crește „cu siguranță” de la 1 ianuarie, însă a precizat că ele vor crește cu cât va permite economia. De altfel, se pare că autoritățile iau în calcul majorarea la 3.000 de lei a plafonului până la care pensiile nu sunt impozitate.

Pe de altă parte există deja nemulțumiri în întreg aparatul bugetar. Grevele de la începutul acestui an au fost în marea lor majoritate atenuate prin promisiuni pe care autoritățile nu le-au respectat. În această situație se află, spre exemplu, profesorii – sindicatele din învățământ declanșând mai multe proteste la începutul acestui an. La finalul lunii mai, sindicatele din învățământ au ieșit din nou în stradă susținând că Guvernul refuză să pună în aplicare Legea Salarizării din 2017 și că, chiar și cu majorările prevăzute aici, creșterea inflației a șters deja orice creștere a puterii de cumpărare. „Un profesor ar fi trebuit să aibă 5200 de lei în 2022, potrivit legii, iar acum are 3000”, preciza la acea dată liderul Sindicatelor Libere din Învățământ.

Situația este similară în multe alte sectoare ale aparatului de stat. Sindicatele angajaților din penitenciare au anunțat deja o grevă pentru începutul lunii august, urmând a fi blocată activitatea în mai multe penitenciare din țară. La fel stau lucrurile și în Ministerul Afacerilor Interne, unde personalul contractual/ civil urmează să intre în grevă după eșuarea negocierilor privind contractul colectiv de muncă.

Sindicatele din MAI susțin că situația este dramatică și pentru polițiști, mulți dintre aceștia fiind nevoiți să aibă și alte surse de venit, în condițiile în care un agent de poliție, din Capitală, după o lună de zile cu sporuri de weekend și ore de noapte, ajunge la un salariu net de 2.805 lei. În aceste condiții, sindicaliștii susțin că mulți agenți ajung să fie șoferi pe Uber în timpul liber pentru a face față costurilor ridicate de trai.

„Presiunea și tensiunea cresc din ce în ce mai mult la nivelul structurilor MAI. Pe de o parte nivelul salarial în prezent este mai scăzut decât înainte de aplicarea Legii Salarizării. Această lege a fost adoptată în 2017, și stabilea ca timp de patru ani să se ajungă la un nivel salarial stabilit de lege ce era un coeficient care se înmulțea cu salariu minim pe economie și astfel aveam un mecanism independent și automat de stabilire a nivelului salarial la bugetari, ca să nu mai depindem de factorul politic.

Noi am beneficiat de 2 tranșe din cele 4 prevăzute de lege care trebuiau să acopere inechitățile existente în sistem, căci după asta s-au ghidat practic. Sănătatea a avut prioritate, căci așa a spus PSD ca să nu ne plece medicii și au aplicat integral Legea Salarizării încă din 2018, profesorii cu 50%, deci jumătate din lege, și noi polițiștii am rămas cu 50%. Dar, pe calculele pe care le-am făcut noi, raportat la inflație, puterea de cumpărare a unui polițist este mai slabă față de momentul 2017 când eram sub nivelul actual.

E o situație foarte critică. Nu toată lumea a ajuns să strige pentru că oamenii mai au câteva economii făcute în ultimii ani în pandemie. Acum nu există niciun fel de perspectivă cu privire la aplicarea legii salarizare, toate tentativele, parte din ele mincinoase și false, puse la cale de ministrul Bode au picat, inclusiv promisiunea acordării unei tranșe din cele două făcută la finalul anului trecut. Dovadă că mint cu toate aceste cifre pe care ni le prezintă. Ei spun un lucru oficial, iar în documente apare un alt lucru. Ce fel de buget au făcut dacă nu acoperă nici măcar aceste datorii care erau trecute încă din 2017?”, a declarat, pentru FANATIK, Cosmin Andreica, liderul sindicatului Europol.

Situația este dramatică și într-o altă instituție de forță: armata română. Potrivit unor informații pe surse, în ultimii trei ani procentul celor care au ales să părăsească armata română după cel puțin 1 an de activitate se ridică la 25%, principala cauză fiind nivelul salarizării insuficient unui trai decent. De altfel, chiar ministrul apărării, Vasile Dîncu, declara la prezentarea bilanțului instituției după primele șase luni că acesta este cel mai trist aspect al funcției pe care o ocupă în prezent. „Cel mai trist moment al meu este, spre seară, când sunt obligat să semnez foarte multe demisii din sistemul militar, care sunt cauzate de condiţiile de viaţă, de condiţiile de mobilitate militară”, a spus Vasile Dîncu.