Ieftinirea carburanților și iluzia evitării crizei economice. „Nu există vești bune în economie acum. E doar reacția la viitoarea recesiune”

Economiștii avertizează că trebuie să ne pregătim pentru o viitoare criză economică fără a ne pune speranțele că recenta ieftinire a prețului carburanților alături de o calmare a creșterii ratei inflației ne-ar putea salva de viitoarea criză economică.

Ieftiniri la carburanți și evoluția inflației

La finalul săptămânii trecute prețul benzinei și motorinei la pompă a scăzut cu 13-15 bani pe litru, ceea ce echivalează, dacă este inclusă și reducerea de preț de 50 de bani, suportată de Guvern și companii, cu o scădere a prețului de circa 8% de la începutul lunii iulie. Astfel, prețul la benzină a ajuns la sub 8 lei pe litru, iar cel al motorinei a ajuns undeva la 8,5 lei pe litru.

De altfel, prețul petrolului pe bursele internaționale a scăzut, începând cu luna iunie, până la valori sub 100 de dolari pe baril, aproape de valorile cu care era tranzacționat înainte de 24 februarie, data invaziei declanșate de către Rusia împotriva Ucrainei. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), este de părere că acesta este principalul motiv al scăderii prețului la pompă al carburanților în țara noastră, alături de reluarea activității a două rafinării importante în regiune, din Budapesta și Viena.

O situație similară poate fi observată însă și la cotațiile pe bursă atât a cerealelor cât și a materiilor prime. Dacă la începutul lunii mai prețul grâului ajunsese la 403 dolari, în aceste zile acesta a ajuns până la 328 de dolari, o scădere de aproape 20%. De altfel, analistul economic Cristi Tudorescu a subliniat că în ultima luna indicele mărfurilor a înregistrat o scădere între 10 și 15%, efect care se va răsfrânge și asupra inflației, chiar dacă cu oarecare întârziere. „Așa cum a fost și la creșterea inflației, așa ar trebui să se manifeste și la (mica) scădere. Aș zice 1-3 luni cel puțin, deci prin Sept-Oct să depășim mai clar vârfurile de inflație”, a subliniat acesta.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

De altfel, chiar predicțiile BNR sugerează că la toamnă economia României ar putea atinge maximul acestui val inflaționist, urmând ca la începutul anului viitor rata inflației să se situeze în jurul valorii de 10%, asta după ce în luna iulie INS a anunțat o inflație de 15,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Și Banca Centrală Europeană, care a majorat și ea rata dobânzii luna trecută, a estimat o înjumătățire a ratei inflației pentru 2023 față de valoarea înregistrată acum de aproape 7% la nivelul UE.

Scăderea prețurilor, efectul viitoarei crize

Analiștii economici sunt de părere că aceste scăderi ale prețurilor carburanților dar și materiilor prime pe piețele internaționale se datorează în principal temerilor cu privire la viitoarea recesiune în care va intra economia mondială. Aceștia subliniază că și acest scenariu optimist, cu scăderile de prețuri care să ducă la o temperare a ratei inflației, depinde foarte mult de evoluția geo-strategică, și mai exact de relația dintre Rusia și UE privind exportul de energie către piața europeană.

„Scăderea prețului materiilor prime, de petrol, de gaze, de cereale, la materialele de construcții, reflectă temerile investitorilor legate de o posibilă recesiune. Cererea pentru aceste produse nu va mai crește, astfel încât este normal ca prețurile să înceapă să scadă în condițiile în care va scădea și cererea în perioada următoare. Această tendință este probabil să fie confirmată de evoluția inflației în toamna acestui an.

Da, vom mai avea una sau două luni de inflație în creștere, lunile iulie, august, și probabil datele de la INS vor confirma acest lucru, cu o inflație de 17-18%, poate chiar mai mult. Dar în toamnă, ca urmare a efectului de bază, dar și pe fondul scăderii a costurilor cu carburanții, cu energia, cu gazele, să asistăm la o temperare a inflației. Vom intra pe o zonă de platou din care vom ieși, într-un sens sau altul, adică o apreciere sau o continuare a scăderii prețurilor, doar în măsura în care se vor confirma sau nu temerile legate de deciziile economice ale Rusiei, și în special în privința relațiilor cu Uniunea Europeană în privința exporturilor de energie.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Dacă Putin va opri robinetul de gaze și petrol către Europa să ne așteptăm la o reaprindere a inflației susținută de creșterea prețurilor la energie și gaze. Dacă însă, și toate semnele sunt că economia Rusă începe să se clatine iar Vladimir Putin va fi nevoit, forțat să cedeze practic sancțiunilor europene, atunci e posibil să aterizăm lin din punct de vedere economic și recesiunea în care ne vom afla cu siguranță să fie una acceptabilă”, a declarat, pentru FANATIK, analistul economic Adrian Negrescu.

Acesta subliniază că următoarea criză economică nu va fi resimțită la fel precum criza economică din 2010, urmând a fi una a puterii de cumpărare. „Adică vom avea produse pe raft, vom putea să avem acces la servicii, la gaze, la toate aceste resurse, însă, din păcate, nu o să ne permitem să consumăm la nivelul la care o făceam în 2019”, a completat Adrian Negrescu.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan este de părere că estimările făcute de BNR privind evoluția inflației sunt mai degrabă optimiste, la fel cum s-au dovedit a fi majoritatea estimărilor privind evoluția inflației în acest an, și că acestea ignoră o serie de necunoscute privind evoluția cheltuielilor bugetare sau prețurilor la energie. În opinia sa, BNR ar trebui să vină cu o estimare mult mai conservativă și care să nu ignore presiunile bugetare create de acest val inflaționist.

„Eu mai degrabă estimez că inflația nu se va reduce atât de repede pe cât s-a crezut inițial. De fapt, de un an asistăm la această revizuire după revizuire, și întotdeauna în sens prost. De la bun început s-a considerat că inflația va fi tranzitorie, că va fi foarte mică și că vom scăpa repede de ea. Pe măsură ce a trecut timpul s-a văzut că nu așa stau lucrurile, iar estimările au devenit din ce în ce mai pesimiste. Acum, din cauza BNR, care spune că vom ajunge la un maxim de inflație prin septembrie, după care ea va scădea, este rezonabilă însă depinde și ea de foarte multe necunoscute pe care BNR nu le ia în considerare și pe care cred că ar trebui să le ia în calcul în formularea unei politici prudente.

De exemplu, BNR nu ia în considerare dinamica cheltuielilor publice. Este o iluzie să credem că populația și firmele vor sta pasive în acest context, și s-a văzut că firmele au făcut scandal în privința modificărilor aduse codului fiscal. Cred că e o iluzie să nu ne așteptăm că și salariile și pensiile nu se vor modifica, iar acest lucru va împinge și mai mult inflație. La fel, în aprilie anul viitor, ce anume se va întâmpla cu schema de plafonare a prețului la energie. La fel contextul geo-politic. Deci sunt foarte multe necunoscute, nu știm aceste lucruri și cred că, având în vedere ce s-a întâmplat, politica prudentă ar fi că inflația va continua să rămână la un nivel înalt și în anul 2023”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

De asemenea, acesta atrage atenția că este de așteptat ca rata inflației să rămână la două cifre atât în 2023 cât și în 2024, în ciuda predicțiilor BNR care văd scăderea inflației al sub 10% încă din trimestrul II al anului viitor. În aceste condiții este de așteptat ca să avem o creștere constantă și a ratelor de dobândă care vor tinde să ajungă la paritate cu rata inflației, un fenomen care va conduce la apariția creditelor neperformante și va pune și mai mare presiune asupra economiei. De altfel, la finalul săptămânii trecute indicele Robor la trei luni a urcat până la 7,36%, cea mai mare valoarea înregistrată din februarie 2010.

„Cea mai serioasă implicație este însă că dobânzile vor atinge maximul în 2023 și vor române la un nivel înalt și în 2024. Deci, noi trebuie să ne gândim în felul următor: inflația încă nu a ajuns la maxim, ajunge în toamnă, după care scade încet, ceea ce înseamnă că va fi de două cifre și în 2023. Și Isărescu a spus că dobânzile vor crește pentru a ajunge din urmă inflația, cel mai probabil tot în 2023, deci probabil tot la două cifre. Roborul va fi probabil la 10%, dobânda de politică monetară la 7% – pentru că diferența față de inflație este foarte mare.

Ceea ce nu se înțelege este că avem o dinamică a lucrurilor ce se află deja în mișcare. E ca la fotbal, când jucătorul face 1,2,3 pași și trage la poartă, ne dăm seama după mișcările lui unde va trage. Așa și aici, prima oară au crescut prețurile producției industriale, atunci era momentul unei intervenții ferme, pentru a nu permite inflația la raft. Lucrurile se întâmplă în timp, ele nu se întâmplă acum. Știm că în 2023 și 2024 dobânzile vor fi la maxim.

Povara datoriei va apărea și ea în timp. Oamenii nu se duc să renunțe la credite la prima creștere a Robor-ului. Ei continuă să plătească rate, mai au economii, mai fac eforturi. Și în criza precedentă rata creditelor neperformante a ajuns la maxim, aproape 30% din totalul creditelor băncilor, abia în 2013 și 2014 și nu în 2010. Noi suntem într-o fază incipientă a problemelor iar politicienii încă ignoră aceste probleme. E ca și cum adversarul se îndreaptă spre minge să tragă la poartă și noi ne certăm cu arbitrul. Nu înțelegem ce urmează să se întâmple”, a precizat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

Astfel, în opinia acestuia scăderile de prețuri pe care le vedem pe piața internațională nu reprezintă decât temerile și previziunile investitorilor cu privire la iminenta recesiune și criză economică ce se va abate asupra economiei globale.

„Partea bună a paharului, scăderea prețului la cereale, la petrol, e o iluzie. Ele de fapt, aceste cotații, ele reflectă lichiditatea din piață, ele sunt un simptom al inflației, dincolo de motivele imediate, că e un port blocat sau secetă în Brazilia. Dacă americanii au început să crească dobânzile și merg agresiv cu ele, estimarea că SUA și toată lumea de fapt intră în recesiune duce la scăderea tuturor prețurilor. Deci nu se va mai cumpăra petrol prin urmare prețul este artificial de mare. Ele se ieftinesc în contextul scăderii economice. Care e vestea bună aici?”, a mai precizat Bogdan Glăvan.

Efectele măsurile autorităților

La mijlocul lunii iulie Guvernul Ciucă a anunțat o serie de modificări importante la Codul Fiscal, o parte dintre aceste incluse în PNRR, modificări prin care încearcă să crească colectarea la buget cu 1,2% din PIB. O parte dintre măsuri, ce intră în vigoare de la 1 august, vizează scumpirea țigărilor și băuturilor alcoolice, reducerea pragului pentru facilități fiscale în industria alimentară și în domeniul construcțiilor și impozitarea contractelor part-time la nivelul celor full-time. De la 1 ianuarie urmează să intre în vigoare o serie de alte măsuri precum eliminarea impozitului specific pentru HoReCa, creșterea impozitului pe dividente de la 5 la 8%, ajustarea plafonului privind veniturile din activități independente, PFA de la 100.000 de euro la doar 25.000 și impozit pe profit de 16% pentru firmele fără angajați.

Cristian Păun, profesor de economie la ASE, spune că multe dintre aceste măsuri, supraimpozitarea contractelor part-time, creșterea impozitelor pe chirii cu 66%, impozitul pe dividente dar și impozitarea veniturilor din activități independente reprezintă un act prin care sunt taxate „fix soluțiile care ne-ar salva de criza inflației”.

Adrian Solomon, președintele Comisiei de Muncă din Camera Deputaților, a răspuns criticilor venite privind supraimpozitarea contractelor part-time susținând că „economia României nu stă în femeia de serviciu”, însă analiștii economici avertizează că multe dintre măsurile impuse de către social-democrați vor duce la înflorirea evaziunii fiscale.

„Aceste taxe stabilite de către autorități sunt practic un pașaport către evaziune în multe domenii de activitate, de la comerț la zona de prestări servicii, mai ales în zona contractelor part-time, a închirierilor, a vânzărilor de locuințe, a modului în care funcționează industriile acestea extrem de sensibile la taxare din industria HoReCa. Nu mă aștept ca Guvernul să facă un pas înapoi pentru că multe dintre măsurile propuse în această shaorma fiscală, cum o putem numi pentru că include și măsuri bune și măsuri rele, pentru că multe dintre ele sunt prevăzute în PNRR. Altele însă, cum este supra-impozitarea part-time-ului, creșterea TVA-ului din nou la locuințele mai scumpe – toate aceste măsuri nu vor face decât să crească evaziunea fiscală și să tempereze elanul oamenilor în a consuma, în a-și cumpăra o casă, în a face afaceri, a avea curajul să-și deschidă un business.

Probabil vom vedea disponibilizări de personal, cel puțin în zona contractelor part-time, ne așteptăm ca aproximativ 400.000 de astfel de contracte să fie închise începând cu 1 august, iar perspectivele, din punct de vedere al efectelor acestor creșteri fiscale, din punctul meu de vedere, sunt negative. Nu văd cum statul va reuși să adune mai mulți bani în condițiile în care firmele sunt deja secătuite din punct de vedere financiar”, a declarat, pentru FANATIK, analistul financiar Adrian Negrescu.