News

Noi dezvăluiri despre asasinarea lui Kennedy. Care era legătura ucigașului cu KGB

SUA au făcut publice aproape 1.500 de documente legate de ancheta privind asasinarea lui John F. Kennedy în 1963. Potrivit acestora, Lee Harvey Oswald s-a întâlnit cu un ofițer KGB înainte de asasinat.
16.12.2021 | 16:23
Noi dezvaluiri despre asasinarea lui Kennedy Care era legatura ucigasului cu KGB
Un nou lot de documente despre asasinarea lui Kennedy a fost făcut public Foto: heota, CNN, AP, colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Cu doar câteva săptămâni înainte de a-l ucide pe președintele John F. Kennedy în noiembrie 1963, Lee Harvey Oswald a călătorit în Mexico City, unde a vorbit cu un ofițer KGB de la Ambasada Sovietică, se arată într-unul dintre documentele desecretizate miercuri.

Aproape 1.500 de documente legate de ancheta cu privire la asasinarea președintelui Kennedy au fost făcute publice de Arhivele Naționale, al doilea lot important de documente privind asasinarea care eliberat începând cu 2017.

ADVERTISEMENT

Desecretizarea acestor documente respectă un termen limită stabilit în octombrie de Joe Biden și este în conformitate cu un statut federal care cere eliberarea înregistrărilor aflate în posesia guvernului. Documente suplimentare urmează să fie făcute publice anul viitor.

Noi dezvăluiri despre asasinarea lui JFK. Cu cine s-ar fi întâlnit ucigașul său înainte de crimă

Printre documente se numără note despre un apel al lui Oswald către Ambasada Sovietică din Mexico City la 1 octombrie 1963, pe care CIA o asculta în secret.

ADVERTISEMENT

Raportul CIA spune că agenția a aflat prin acest apel că Oswald a mers la Ambasada Sovietică din Mexico City cu câteva zile înainte, pe 26 septembrie, unde s-a întâlnit cu consulul Valery Vladimirovici Kostikov.

Kostikov, notează CIA în document, era un ofițer „identificat KGB” implicat într-o filială a serviciului secret responsabil de „sabotaje și asasinate”.

ADVERTISEMENT

În timpul convorbirii, Oswald a vorbit cu un gardian și a întrebat dacă există „ceva nou în legătură cu telegrama către Washington”.

„Gardianul a verificat și apoi i-a spus lui Oswald că cererea a fost trimisă, dar nu a primit nimic nou”, au dezvăluit notele CIA despre apel, citate de Business Insider.

ADVERTISEMENT

Raportul CIA a remarcat că FBI-ul avea motive să creadă că vizita lui Oswald la Ambasada sovietică a fost pentru a obține sprijin pentru o „chestiune de pașaport sau viză SUA”.

ADVERTISEMENT

Oficialul CIA care a scris nota a părut, de asemenea, sceptic că Oswald s-ar fi prezentat la Ambasada Sovietică dacă ar fi fost un spion KGB.

„Desigur, nu este obișnuit ca un agent KGB aflat într-o misiune sensibilă să aibă un astfel de contact deschis cu o ambasadă sovietică.

Cu toate acestea, avem documente secrete ale serviciilor de informații sovietice, care descriu doctrina serviciilor militare de informații, care arată că agenți foarte importanți pot fi întâlniți în instalațiile oficiale folosind o acoperire pentru prezența lor acolo”, se arată în raport.

Oficialii americani nu credeau că Uniunea Sovietică a fost implicată în asasinat

O notă top-secretă scrisă în 1966 de fostul director FBI J. Edgar Hoover, făcută publică în timpul administrației Trump, afirmă că liderii sovietici au fost șocați de asasinat și se temea de ceea ce prevestea pentru SUA, potrivit NPR.

„Conform sursei noastre”, scria Hoover, „oficialii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au crezut că a existat o conspirație bine organizată din partea ‘dreptei radicale’ din Statele Unite pentru a da o lovitură de stat”.

Această convingere a fost întărită de faptul că uciderea lui Kennedy a avut loc după ce o campanie de extremă-dreaptă l-a portretizat ca pe un trădător, în flyerele distribuite în Dallas de către Societatea John Birch, declarându-l „căutat pentru trădare”.

În ciuda angajamentului său față de anticomunism, Kennedy a fost pus la stâlp pentru că a coordonat invazia eșuată din Golful Porcilor din Cuba.

Potrivit lui Hoover, sovieticii se temeau că asasinarea lui JFK va întări „sentimentele anticomuniste” din SUA și va duce la război.

Cercetătorii, dezamăgiți documentele recente

Cercetătorii frustrați spun că nu este nimic nou de aflat în calupul de documente recent desecretizate.

Potrivit acestora, marea majoritate a celor aproape 1.500 de documente eliberate de Arhivele Naționale ca noi par a fi duplicate ale documentelor lansate anterior, cu doar câteva cuvinte redactate acum dezvăluite, adesea numele unui ofițer de caz CIA sau locația unei agenții de peste mări pe care anchetatorii le descifraseră deja.

Unele nu au nicio modificare.

Desecretizarea lasă în continuare peste 10.000 de documente fie parțial redactate, fie secretizate în întregime, care nu vor fi văzute cel mai devreme până în decembrie 2022, conform unui ordin emis de președintele Joe Biden în octombrie.

Cercetătorii au avertizat că probabil că va dura zile pentru a parcurge toate cele 1.500 de documente cu un pieptene fin pentru a se asigura că nu există noi indicii în jurul asasinatului sau noi informații istorice despre operațiunile CIA și FBI din anii ’60.

Dar pentru mulți parlamentari și susținători ai transparenței, eliberarea tuturor documentelor rămase, așa cum a fost mandatat de Congres în 1992, înseamnă restabilirea încrederii în funcționarea guvernului.

Sondajele publice au arătat de mult timp că majoritatea americanilor nu cred în constatarea oficială a Comisiei Warren conform căreia Kennedy a fost ucis de un singur bărbat, Lee Harvey Oswald, care a acționat singur.

„Pentru că i-a luat [guvernului] atât de mult timp să facă publice aceste înregistrări, indiferent ce s-ar afla, nimeni nu va crede că ăsta este adevărul”, a spus un oficial familiarizat cu preocupările legate de clasificare legate de documente, citat de CNN.

În octombrie, Joe Biden a amânat o publicare programată pentru a „proteja împotriva vătămării identificabile aduse apărării militare, operațiunilor de informații, aplicării legii sau conducerii relațiilor externe, care este atât de gravă încât depășește interesul public în dezvăluirea imediată”.

El a stabilit două termene: miercuri, pentru orice documente pe care agențiile de securitate națională nu le-au propus să fie reținute, și 15 decembrie 2022, pentru a permite ca documentele rămase să fie supuse unei examinări riguroase de securitate și apoi să fie eliberate.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS