Un proiect de lege depus la Senat prevede ca directorii interimari ai spitalelor să aibă un mandat de numai 6 luni, care poate fi prelungit o singură dată. Ulterior acestei perioade este obligatorie organizarea unui concurs pentru ocuparea funcției.
Prelungirea repetată a interimatului cu câte șase luni a fost o practică frecventă pentru controlul celor numiți în funcție fără concurs și care își datorau posturile conexiunilor cu mediul politic.
Subiectul numirii directorilor de spital a fost amintit și cu ocazia demiterii fostului ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, colegii săi din USR-PLUS acuzându-și partenerii de guvernare de la PNL că au vrut demiterea lui Voiculescu pentru că acesta intenționa să organizeze concursuri pentru ocuparea tuturor funcțiilor de manageri de spital vacante.
Proiectul de lege a fost inițiat de către deputatul USR-PLUS Adrian Wiener, coleg de partid cu fostul ministru. Proiectul prevede limitarea la 6 luni a interimatelor managerului și celorlalți membri ai comitetului director al spitalelor. Interimatul poate fi prelungit o singură dată cu maxim 3 luni, pentru motive temeinic justificate.
„Legea permite numirea managerilor de spitale și a membrilor comitetului director pentru perioade succesive, de 6 luni. Astfel, mandatele interimare, prelungite repetitiv, care ar trebui să fie excepția „până la ocuparea prin concurs a funcțiilor de conducere”, devin regula în multe dintre spitalele din România. Această stare de fapt exclude selecția competitivă, prin concurs a conducerii spitalelor”, amintește Adrian Wiener, în expunerea de motive a proiectului său de lege.
Un alt motiv invocat de către Wiener este acela că o stare perpetuă de interimat face ca managerii de spital să nu-și asume proiecte de management cu durată medie sau lungă, limitându-se la gestionarea activității curente.
Aluziv, este menționa și faptul că numirea prin concurs, cu un mandat clar, ar face ca managerii să fie independenți față de autoritățile locale care asigură finanțarea spitalelor.
„Profesionalizarea managementului spitalicesc presupune selecția competitivă a persoanelor fizice sau juridice care vor îndeplini asumat această funcție și decuplarea de preferința ordonatorului de credite care face numirea”, susține Wiener.
Când Vlad Voiculescu a fost demis, în luna aprilie, de către premierul Florin Cîțu, a venit un val de reacții furibunde din USR-PLUS care a reclamat faptul că demiterea ar fi fost provocată în realitate de către intenția ministrului de a organiza concursuri pentru toate posturile vacante de manageri de spitale. Liberalii ar fi fost îngrijorați că eliminarea managerilor interimari, controlați politic, ar fi blocat accesul oamenilor de afaceri agreați la contractele bănoase cu spitalele.
„Vlad e de vină pentru incompetența, iresposabilitatea și furtișagul din spitalele românești, nu? De peste 30 de ani ați politizat sistemul de sănătate și l-ați distrus, cu manageri de spitale numiți și aflați la cheremul vostru politic, și acum v-ați găsit vinovatul, da? Adică exact pe cel care lupta pentru profesionalizarea managementului din spitale și vă amenința marionetele pentru sifonarea banilor din sănătate. Miza este mare – 10 miliarde de euro pe care le pierdeați prin eliminarea controlului politic la casele județene de sănătate. V-ați panicat, ați dat mâna unii cu alții și ați reușit, da?”, afirma Dragoș Pâslaru, fost ministru al Muncii și actual europarlamentar PLUS.