News

Discursul nerostit al reginei. Ce le-ar fi spus britanicilor dacă izbucnea un război nuclear între NATO și URSS

În 1983, regina Elisabeta a II-a a pregătit un discurs către supușii săi în cazul izbucnirii unui război între NATO și URSS.
09.09.2022 | 17:29
Discursul nerostit al reginei Ce lear fi spus britanicilor daca izbucnea un razboi nuclear intre NATO si URSS
Regina avea pregătit un discurs în cazul izbucnirii unui război nuclear/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

În anul 1983, țările membre NATO au participat la un exercițiu militar de amploare care simula răspunsul Alianței Nord-Atlantice în cazul unui atac nuclear al Uniunii Sovietice și aliaților săi din Pactul de la Varșovia. Ca parte a acestui exercițiu a fost și elaborarea unui discurs pe care regina Marii Britanii trebuia să-l adreseze în cazul izbucnirii unei noi conflagrații mondiale.

Discurs pregătit pentru un război nuclear

De existența acestui discurs s-a aflat abia în 2013, fiind desecretizat în baza unei legi care permite publicarea unui anumit tip de documente secrete după 30 de ani. Textul a fost scris ca și cum urma să fie difuzat pe 4 martie 1983.

ADVERTISEMENT

Ororile războiului păreau mai îndepărtate ca niciodată când eu și familia mea am împărtășit bucuria Crăciunului cu familia mare a Commonwealth-ului. Acum, nebunia războiului se întinde din nou în lume și curajoasa noastră țară trebuie să se pregătească din nou să supraviețuiască sorților potrivnici.

Nu am uitat niciodată tristețea și mândria simțită atunci când eu și sora mea ne-am adunat în jurul radio-ului din camera copiilor ascultând cuvintele inspirate ale tatălui mei în acea zi fatidică din 1939”, ar fi trebuit să spună regina, referindu-se la discursul pe care regele George VI l-a rostit odată cu intrarea Marii Britanii în războiul împotriva Germaniei lui Hitler.

ADVERTISEMENT

Niciun moment nu mi-am imaginat că această datorie solemnă și îngrozitoare va cădea vreodată în sarcina mea. Dar indiferent de teroarea care ne așteaptă, calitățile care ne-au ajutat deja să ne păstrăm intactă libertatea de două ori în acest trist secol vor fi din nou puterea noastră”, se spune în documentul citat.

Ulterior, discursul capătă o notă mai personală, inclusiv cu o referire la cel de-al doilea fiu al reginei, Andrew, care pe atunci era ofițer în flota militară a Marii Britanii.

ADVERTISEMENT

Soțul meu și cu mine împărtășim cu toate familiile din țară teama pentru fiii și fiicele noastre, soții și frații care au plecat de lângă noi ca să-și servească patria. Iubitul meu fiu Andrew este în acest moment în luptă cu unitatea sa și ne rugăm pentru siguranța sa și pentru siguranța tuturor militarilor de acasă și de peste mări.

Această strânsă legătură de familie trebuie să fie principala noastră pavăză împotriva necunoscutului. Dacă familiile rămân unite și hotărâte, oferind adăpost celor singuri și neprotejați, voința de a supraviețui a țării noastre nu poate fi frântă (…) În timp ce luptăm împreună pentru a respinge acest nou rău, să ne rugăm pentru țară și oamenii săi oriunde s-ar afla. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți”, ar fi trebuit să-și încheie regina Elisabeta a II-a discursul.

ADVERTISEMENT

Eroul necunoscut al URSS

Chiar în acel an, regina a fost la un pas să fie pusă în situația de a rosti acest discurs, întrucât tocmai exercițiul militar al NATO a alimentat tensiunile cu blocul comunist, iar un război nuclear a fost evitat la limită. Amploarea manevrelor militare ale americanilor, cunoscute sub numele de cod Able Archer 83 i-a făcut pe sovietici să creadă că NATO se pregătește cu adevărat să înceapă un război atomic.

Temerile sovietice  s-au amplificat până în prag de paranoia, astfel că pe 1 septembrie 1983 un avion militar al URSS a doborât o aeronavă civilă din Coreea de Sud care intrase accidental în spațiul aerian sovietic. Aviația militară sovietică credea că este vorba de un avion militar de spionaj.

La câteva săptămâni după incident, pe 26 septembrie, sistemul sovietic de avertizare timpurie semnala că SUA au lansat o rachetă balistică intercontinentală, ceea ce ar fi însemnat o ripostă nucleară imediată a URSS. Locotenent-colonelul Stanislav Petrov, cel care monitoriza sistemul în acea zi, a ignorat avertizarea ca o eroare de computer, întrucât senzorii de la sol nu transmiseseră avertismente similare. Ulterior, sistemul a trimis o nouă avertizare, că alte patru rachete au fost lansate. Petrov a ignorat-o și pe aceasta, iar ulterior s-a dovedit că a avut dreptate, evitând astfel un război nuclear catastrofal pentru întreaga omenire.

ADVERTISEMENT