Disputa privind porcii crescuți în gospodării continuă. Cum poate fi procurată carnea pentru preparatele tradiționale de Crăciun

De la apariția în 2017 a pestei porcine africane pe teritoriul României a început disputa privind condițiile în care ar trebui crescuți porcii în gospodăriile de subzistență sau cele ale micilor fermieri. A existat chiar intenția de a limita drastic acest mod de a crește suinele, iar problema nu este soluționată definitiv. Subiectul va fi reluat odată cu dezbaterea unui proiect de lege, depus la Senat de către un grup de parlamentari AUR.

Proiect de modificare a „legii porcului”

Legea 122/2023 impune o serie de restricții care vizează atât marile ferme zootehnice, cât și pe cele țărănești, acestea din urmă având obligația de a solicita autorizarea sanitar-veterinară la direcția sanitară veterinară, autorizare condiționată de norme destul de aspre de igienă, precum și în ce privește comercializarea și transportul porcilor.

Proiectul AUR vrea să relaxeze o parte din aceste restricții, astfel încât persoanele fizice care doresc să crească porcine exclusiv pentru consum familial, în gospodării ţărăneşti, nu sunt obligate să obţină atestatul de producător şi carnetul de comercializare.

În plus, este prevăzut explicit faptul că este permisă reproducția porcinelor în micile ferme, iar carnea şi produsele din carne rezultate în urma sacrificării acestora pot fi destinate atât consumului în gospodăria proprie precum și comercializării, cu respectarea normelor de igienă şi sănătate publică. În forma inițială, „legea porcului” interzicea țăranilor să dețină vieri sau scroafe în vederea reproducției și a existat și intenția Ministerului Agriculturii de a interzice explicit vinderea cărnii de la porcii crescuți în micile gospodării, cu mai puțin de șase porci.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„Familia ţărănească este numeroasă şi nu are decât câteva mijloace de subzistenţă, printre care creşterea animalelor pentru comercializare care reprezintă o parte consistentă a bugetului acesteia. Iar creşterea de porci este printre cele mai importante în obţinerea de venituri. Prin banii câştigaţi din vânzarea suinelor, capii de familie au putut de-a lungul timpului să ofere stabilitate şi posibilitatea educării copiilor lor, au putut să ofere un trai decent, au putut să progreseze”, susțin inițiatorii proiectului de lege.

Ultima informare privind situația pestei porcine africane în România, anunțată de către Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), datează din luna mai când erau active 11 focare în opt județe. Peste porcină africană a fost o lovitură grea promită de zootehnia românească, mai ales în intervalul 2018-2021, când s-au înregistrat peste 1.000 de focare în fiecare an. Situația s-a îmbunătățit considerabil în 2022 când numărul focarelor a scăzut la 327, iar tendința a continuat în acest an, astfel că numărul total al focarelor înregistrate până în mai 2023 era de numai 70, active sau stinse.

Condiții restrictive pentru porcii crescuți în micile gospodării

Situația din anii trecuți a determinat autoritățile din domeniu să ia măsuri draconice, inclusiv interzicerea transportului de preparate din carne de porc, fără documente oficiale. Practic, orice persoană care venea acasă cu preparate tradiționale de Crăciun aduse de la rude de la țară comitea o ilegalitate. Porcii sacrificați în micile gospodării țărănești trebuiau consumați doar în respectivele gospodării.

În schimb, legea adoptată în acest an și normele de aplicare publicate de ANSVSA impun restricții dure doar pentru transportul animalelor vii, indiferent de cantitate și de sursa de proveniență. În consecință, pentru cei care nu au crescut porci, dar vor să-și facă produsele de Crăciun după rețeta proprie este mai sigur să cumpere animalul deja sacrificat, doar de la o persoană fizică autorizată. Teoretic, este interzis ca un orășean să ia carne de la rubedeniile de la țară ca să facă tobă și cârnați în apartamentul de la bloc

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Cu toate acestea, micii fermieri, indiferent dacă cresc animale pentru consumul propriu sau dacă sunt mici fermieri care comercializează unele exemplare, sunt obligați să înregistreze porcii la autoritățile sanitar-veterinare. De asemenea, condițiile în care sunt ținute animalele sunt foarte restrictive: spațiile trebuie să fie protejate de contactul cu alte animale, iar furajul porcinelor trebuie ținut într-un spațiu îngrădit.

Inclusiv pentru gospodăriile de subzistență este obligatorie spălarea și dezinfectarea mâinilor și încălțămintei la intrarea și ieșirea din spațiile în care sunt ținute porcinele, iar pentru persoanele fizice autorizate se impune schimbarea hainelor și încălțămintei.  Este interzis ca porcii să fie hrăniți cu nutrețuri vegetale recoltate cu mai puțin de 30 de zile înainte, paiele folosite ca așternut trebuie să fi fost recoltate cu cel puțin 3 luni înainte. Asta înseamnă că un țăran care crește un singur porc cu gândul să-l taie de Crăciun nu va putea să-l mai hrănească cu buruieni.

Este îndoielnic în ce măsură simplii țărani vor folosi tăvițele cu dezinfectant pentru încălțări, cerute de ANSVSA, sau dacă vor renunța la buruieni, care sunt un nutreț foarte la îndemână pentru creșterea porcilor, însă pentru micii fermieri, care cresc mai multe animale, condițiile pot duce la inconveniente și cheltuieli suplimentare.