„Legea porcilor” nu mai amenință micile gospodării. Țăranii vor putea în continuare să hrănească animalele cu lături și buruieni

În urmă cu aproape un an și jumătate, țăranii care cresc porci în gospodăria proprie au tras o sperietură zdravănă după ce Senatul a adoptat un proiect de lege care limita numărul suinelor care pot fi crescute de micii fermieri și le interzicea acestora să vândă le vândă. Însă Camera Deputaților a adoptat proiectul privind exploataţiile de creştere a porcinelor fără prevederile care ar fi făcut aproape imposibilă creșterea acestor animale în micile gospodării țărănești.

La acea vreme, micii fermieri au reclamat că legea a fost concepută pentru a împiedica țăranii să mai crească porci, în beneficiul marilor ferme și al importatorilor de carne. Restricționarea severă a creșterii porcilor a fost luat în calcul odată cu apariția și răspândirea pestei porcine africane, care a dus la sacrificarea a sute de mii de porci din 2017 încoace.

Tentative repetate de restricționare a creșterii porcilor

Disputa a pornit pe vremea guvernului Dăncilă, în care ministru al Agriculturii era tot Petre Daea, ocupantul de acum al acestui portofoliu. Printr-un ordin de ministru din octombrie 2019, el a limitat la maxim 5 numărul porcilor crescuți într-o gospodărie, fără posibilitatea comercializării, ci numai pentru consumul respectivei familii.

La scurtă vreme, guvernul Dăncilă a fost înlocuit de guvernul Orban, iar noul ministru, Adrian Oros, a vrut să impună condiții sanitare de funcționare a micilor ferme, cu minim șase porci și maxim 65, precum și crearea unei firme prin intermediul căreia să poată fi vânduți porcii. Ministrul liberal a menținut restricția pentru țăranii cu mai puțin de 6 porci să-i vândă sau să comercializeze carnea. Proiectul de ordin a generat nemulțumiri, astfel că Oros a renunțat la acest ordin.

Cum pesta porcină africană nu dădea semne că ar dispărea, un grup de parlamentari UDMR a inițiat în 2021 un nou proiect de lege, care nu doar că impunea din nou limita de maxim 5 porci crescuți exclusiv pentru consumul propriu, ci și un nou set de restricții care făcea aproape imposibilă creșterea acestora de către un țăran obișnuit, fără venituri prea mari, dar care ar vrea să aibă ce pune pe masa de Crăciun a familiei sale.

Condiții aberante impuse țăranilor

În primul rând, orice porc trebuia declarat statului care ar urma să-l înscrie într-o bază de date. În al doilea rând, animalele nu puteau fi hrănite cu resturi alimentare și nici cu furaje de origine de origine vegetală care au mai puțin de 30 de zile de la recoltare. Practic, un țăran sărac care-și crește porcul cu lături și cu buruiana care-i crește prin curte risca să fie amendat, deși aceasta este modalitatea prin care au crescut porci și părinții și bunicii săi.

Digi24.ro

De pe patul de moarte, un bărbat i-a mărturisit fiicei sale un secret teribil. Cine era, de fapt

În ce-i privește pe țăranii mai înstăriți care au ceva mai mult pământ și furaje ca să poate crește mai mulți porci concomitent, i-ar fi crescut degeaba pentru că legea ar urma să le interzică să-i vândă și să-și rotunjească astfel veniturile. Mai mult, nici măcar s-ar fi putut lăuda cu porcii în fața vecinilor pentru că proiectul prevede expres că sunt interzise vizitele nejustificate ale străinilor la cotețul animalelor.

Prevederea că este interzisă comercializarea porcilor de către micii fermieri a generat nemulțumiri și suspiciuni că proiectul de lege este conceput special pentru a favoriza marile companii din domeniul creșterii porcilor și comercializării cărnii. Mai mult, țăranilor simpli urma să li se interzică și să dețină vieri sau scroafe pentru reproducere. Astfel, țăranii erau obligați să cumpere porci de la marile crescătorii, fără să aibă dreptul să obțină alte animale prin înmulțirea lor.

Digisport.ro

Presa germană a găsit imediat principala responsabilă, după ce România a pierdut dramatic șansele de calificare

În consecință, ca un țăran obișnuit să facă tobă și cârnați pentru Crăciun ar fi fost nevoit să cumpere porc în fiecare an de la combinatele zootehnice. Iar culmea cinismului era că produsele de carne nu puteau fi scoase din gospodăriile respective. Adică un țăran crește un porc, însă nu va putea trimite niciun produs din carnea acestora rudelor stabilite la oraș.

Camera Deputaților a renunțat la prevederile controversate

În pofida acestor prevederi care asigurau un monopol pe piața cărnii de porc pentru marii producători, proiectul a fost adoptat în noiembrie 2021 de către Senat și apoi trimis la Camera Deputaților. Comisia de agricultură a eliminat, prin raportul pe care l-a elaborat, aproape toate aceste prevederi controversate, însă a așteptat mai bine de un an pentru a întocmi raportul, iar miercuri plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul în forma fără prevederile menționate, cu 190 de voturi „pentru”, 26 „contra” și 49 de abțineri.

Cum în acest timp numărul focarelor de pestă porcină africană s-a redus considerabil a devenit greu de justificat impunerea unui regim atât de draconic privind creșterea porcilor în micile gospodării țărănești. Potrivit ultimelor date ale ANSVSA privind pesta porcină africană în România, publicate pe 23 martie, de la începutul acestui an s-au înregistrat 45 de focare. În 2022, numărul a fost de 327, în scădere considerabilă față de anul 2021, când s-au înregistrat 1660 de focare.