Dramele românilor din perioada în care Ceaușescu făcea economie pentru plata datoriei de miliarde de dolari: “Ne-a umilit! Era foarte frig”

Perioada neagră a epocii ceaușiste, din perspectiva nivelului de trai al populației, a debutat în anii 80. Atunci, Nicolae Ceaușescu a decis achitarea rapidă a datoriilor externe, unele uriașe, fără să țină cont de înfometarea populației.

Plata datoriei externe de miliarde de dolari a României, o povară pentru populație

Din 1971 până în 1982, datoria externă a României a crescut de la 1,2 miliarde dolari la aproximativ 12 miliarde. În aceste condiții, țara a fost pusă în situaţia de a nu-şi putea plăti creditorii occidentali. România a intrat în incapacitate de plată.

Nicolae Ceaușescu nu a stat niciun moment pe gânduri și a cerut achitarea rapidă a datoriilor externe, fără a mai lua noi credite. Astfel, mare parte a producţiei agricole şi industriale s-a dus către export.

Prin această măsură, cetățenii au fost privați de cele mai elementare alimente şi bunuri de consum. Cea mai grea perioadă a fost 1986-1987. S-a instituit atunci raţionalizarea produselor de bază.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

Carburanții şi alimentele de bază precum pâine, făina, uleiul sau zahărul au început să fie distribuite pe bonuri sau cartele.

Adevărate drame trăite de români în perioada în care Ceaușescu făcea economie: “Ne-a umilit! Era foarte frig”

Plata integrală a datoriei externe a României se încheie în vara lui 1989, cu câteva luni înaintea de Revoluția care a dus la prăbușirea regimului comunist.

Evenimentul a fost considerat atunci o mare realizare a regimului de tristă amintire. România socialistă a devenit singurul stat fără bani de plătit diferitelor bănci.

Datoria externă a fost plătită nu numai cu bani și bunuri materiale, cu și cu vieți omenește și cu multă suferință în rândul populației.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Medici, profesori, funcționari publici și angajați din armată dezvăluie umilința la care au fost supuși la finalul anilor 80.

Cristian Săndulescu, un medic care în acele vremuri tulburi se pregătea pentru facultate, spune că se folosea de o lampă de gaz. Căldura și apa caldă erau un lux.

”Era o perioadă când eu trebuia să învăţ pentru facultate. Aveam lampă cu gaz, se găsea gaz şi cu lampa de gaz învăţam la gaz. Cu curentul te mai descurcai, dar era în plină iarnă, numai anumite ore cu căldură.

Și apa caldă era cu program. 2-3 ore dimineaţa şi 2-3 ore seara. Totul era limitat”, spune acesta, conform Digi24.

Corneliu Coman, un fost ofiţer, dezvăluie că, din cauza raționalizării agentului termic, oamenii se încălzeau la aragaz.

”Ne încălzeam în bucătărie de la aragaz, nu era lumină, programul la televizor era de 2 ore. Mergeam la teatru, dar era foarte frig, la Filarmonică nu avea rost să te duci, că de frig, nu mergea arcuşul pe vioară”.

Profesorii au trăit și ei vremuri cumplite. Zinovia Busuioc, care preda franceză, mărturisește că umilința din acele vremuri a fost una ”fără de hal”.

”Puneam buteliile la rând, înainte de a avea gaz, cred că pe un km de butelii, dacă nu mai mult. Şi aşteptam câte două zile. La telefoane ca să instalaleze Romtelecom, am aşteptat 5 ani. Şi acuma te roagă.

Când a fost băiatul în Armată, nu vă spun, prin nişte foste eleve am reuşit să fac rost de câteva tablete de glucoză, mă duceam cu ele… ce să zic, foarte greu, ne-au umilit, ne-au umilit într-un hal fără de hal, dvs. să nu ajungeţi niciodată în situaţia asta”, spune aceasta.