„Drumurile mătăsii” păianjenului numit China. Țările atrase în proiect, datoare cu 1.100 miliarde de dolari Beijingului

Amploarea datoriilor țărilor participante la megaproiectul „Belt and Road Initiative” al Chinei este de neimaginat. Un raport publicat luni de o universitate americană arată că țările participante la proiectul de infrastructură numit și „drumurile mătăsii” sunt îndatorate față de Beijing cu 1.100 de miliarde de dolari.

Peste 160 de țări, în plasa Beijingului

În timp ce China a sărbătorit succesul Noilor Drumuri ale Mătăsii la 18 octombrie, la cea de-a zecea aniversare a proiectului, programul chinezesc pare să avantajeze mai ales Beijingul, nu „partenerii” gigantului Asiatic. Din 2013, uriașul proiect denumit Belt and Road Initiative (BRI) ajută peste 160 de țări străine să dezvolte și să construiască infrastructuri complexe de comerț, transport și comunicații.

Acest sprijin este atât logistic, cât și economic: potrivit unui raport publicat luni, de institutul american de cercetare AidData de la Universitatea William and Mary din Williamsburg (Virginia), țările participante la „drumurile mătăsii” sunt acum îndatorate gigantului asiatic cu peste 1.100 de miliarde de dolari. O mare parte din această datorie uriașă a fost contractată de țările în curs de dezvoltare, făcându-le dependente de China pentru anii următori.

China,  cel mai mare colector de datorii din lume

O linie de tren de mare viteză în Birmania, un port comercial în Sri Lanka, un centru de date în Kenya, sunt numai mici exemple din planul BRI. În ultimii zece ani, Beijingul a acordat împrumuturi în valoare de miliarde de dolari pentru a finanța proiecte de infrastructură costisitoare și complexe în țările în curs de dezvoltare. În total, există aproape 21.000 de proiecte susținute de programul Noile Drumuri ale Mătăsii, cu 2.000 de miliarde de dolari acordate pentru 165 de țări, potrivit guvernului chinez, scrie L’Express.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Or, ajutorul financiar al Chinei ia forma unor împrumuturi bancare, care ar trebui să fie rambursate conform unui calendar strict și cu dobândă. Rezultatul: institutul american de cercetare AidData estimează că mai mult de jumătate din aceste împrumuturi au intrat în prezent în faza de rambursare, reprezentând „cel puțin 1.100 de miliarde de dolari” datorate Beijingului. O sumă gigantică, fără a include și dobânzile.

Prin urmare, gigantul asiatic joacă acum „un rol mai puțin cunoscut și inconfortabil: acela de cel mai mare colector oficial de datorii din lume”, subliniază raportul. În plus, institutul de cercetare oferă mai multe detalii despre țările îndatorate: „80% din portofoliul de împrumuturi externe al Chinei în țările în curs de dezvoltare sprijină în prezent țări aflate în dificultate financiară”, precizează AidData.

Acest lucru poate fi explicat prin flexibilitatea intrării pe noile „drumuri ale mătăsii”. După cum subliniază cotidianul american New York Times, China și-a multiplicat proiectele, în timp ce „rareori a cerut studii de mediu aprofundate, analize de viabilitate financiară sau controale privind strămutarea populațiilor locale”. Prin urmare, infrastructura a putut fi finanțată rapid, dar creșterea bruscă a ratelor dobânzii din ultimii ani a dus la creșterea costurilor împrumuturilor contractate. Ca urmare, multe guverne se confruntă cu datorii pe care nu le pot rambursa.

Influență în „sudul global”

Această concentrare a țărilor în curs de dezvoltare în cadrul programului Noile Drumuri ale Mătăsii pare a fi deliberată din partea gigantului asiatic. Analizând datele compilate cu privire la finanțarea chineză, AidData estimează că Beijingul a acordat ajutoare și credite „care se apropie de 80 de miliarde de dolari pe an” țărilor cu venituri mici și medii. Aceasta reprezintă cu 20 de miliarde de dolari mai mult decât Statele Unite în aceeași perioadă.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Prin intermediul inițiativei Belt and Road, Beijingul își dezvoltă influența prin crearea de legături comerciale cu țările din sud. Însă, în spatele promisiunilor de a le aduce resurse și creștere economică, alegerea acestor țări instabile din punct de vedere financiar și opacitatea costurilor infrastructurilor construite de companiile chinezești le lasă într-o poziție slabă față de Beijjing.

Partidul culege roadele

O situație care avantajează Beijingul. În 2017, Sri Lanka s-a aflat în imposibilitatea de a rambursa datoria de 1,4 miliarde de dolari față de Beijing pentru construcția portului Hambantota. Sri Lanka a fost, prin urmare, obligată să cedeze portul unei companii chineze de stat pentru următorii 99 de ani.

O poziție strategică în Oceanul Indian pe care Beijingul nu a ezitat să o folosească în ultima vreme: la sfârșitul lunii octombrie, o imensă navă chineză de „cercetare” (Yuan Wang 5) suspectată că ar putea servi drept bază de spionaj, a acostat la Hambantota, cu acordul Sri Lankăi. Dar ponderea Noilor Drumuri ale Mătăsii s-ar putea întoarce împotriva Beijingului în anii următori.

Unele țări, cum ar fi Malaezia și Birmania, încearcă în prezent să renegocieze acordurile pentru a-și ușura datoriile, în timp ce Filipine a anunțat în octombrie că renunță la trei proiecte de infrastructură feroviară prin intermediul acestui program, potrivit publicației americane Newsweek. În schimb, guvernul de la Manila are în vedere o finanțare de la Banca Mondială, care este influențată de Statele Unite.