China relansează Drumurile Mătăsii, cu Vladimir Putin invitat-vedetă. Autocrații vor să înghită „sudul global”

Președintele rus Vladimir Putin a sosit, marți, la Beijing, unde se întâlnește cu omologul și aliatul său Xi Jinping în cadrul unui important summit multilateral, într-un moment în care atenția lumii este concentrată asupra războiului dintre Israel și Hamas. De luni de zile, Rusia încearcă să își consolideze legăturile cu China pentru a-și reduce izolarea și pentru a contrabalansa sancțiunile occidentale care s-au acumulat de la începutul războiului din Ucraina.

Țarul cu tincheaua de coadă

Până miercuri, China găzduiește reprezentanți din aproximativ 130 de țări pentru forumul „Noile Drumuri ale Mătăsii” (cunoscut oficial sub numele de Belt and Road Initiative, BRI), un eveniment diplomatic major menit să îi sporească statura internațională. Aceasta este prima vizită a lui Vladimir Putin acasă la o țară mare putere mondială după invadarea Ucrainei, în februarie 2022, care a făcut din Rusia un paria international, frecventabil doar de o mână de state autocrate.

După Kârgâzstan, aceasta este a doua deplasare a lui Putin în străinătate, după mandatul de arestare emis împotriva sa, în martie, de către Curtea Penală Internațională – din care China nu face parte – pentru „deportarea” copiilor ucraineni. Potrivit Moscovei, președintele rus urmează să discute miercuri cu omologul său Xi Jinping, într-un moment în care războiul face ravagii între Israel și organizația islamistă palestiniană armată Hamas.

În umbra conflictului Israel-Hamas

Cei doi șefi de stat „vor discuta într-o manieră prietenoasă și sinceră (…) problemele urgente ale cooperării bilaterale practice și ale agendei internaționale”, a explicat Kremlinul. Majoritatea țărilor occidentale sunt de partea Israelului,  de la 7 octombrie, când luptătorii Hamas au trecut granița dintre Fâșia Gaza și statul evreu pentru a masacra peste 1.400 de persoane – majoritatea civili.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Washingtonul a cerut Beijingului să își folosească „influența” pentru a calma situația din regiune, unde bombardamentele israeliene ca represalii asupra Fâșiei Gaza au ucis cel puțin 2.750 de persoane, majoritatea civili palestinieni, potrivit autorităților locale.

În martie, China a girat acordul spectaculos de restabilire a relațiilor diplomatice între Iran – un susținător al Hamas – și Arabia Saudită. De asemenea, Beijingul își va trimite săptămâna aceasta în regiune emisarul pentru Orientul Mijlociu, Zhai Jun. Nu au fost oferite detalii despre călătoria sa, dar televiziunea de stat CCTV a relatat că acesta va pleda în favoarea unei încetări a focului și a unor negocieri de pace, notează Boursorama.

„China are toate cărțile”, nu Moscova

Rusia, care întreține în mod tradițional relații bune cu autoritățile israeliene și palestiniene, a cerut o „încetare imediată a focului” în acest conflict reizbucnit. Puternic sancționată de Occident pentru ofensiva sa împotriva Ucrainei, Rusia încearcă de câteva luni să își consolideze legăturile – declarativ foarte bune –  cu China, care pare într-o poziție superioară în relațiile lor bilaterale – dezechilibrate de slăbirea Rusiei ca urmare a războiului.

Beijingul a fost criticat de Occident în legătură cu dosarul Ucraina. Deși cere respectarea integrității teritoriale a tuturor țărilor – inclusiv a Ucrainei – Bejingul nu a condamnat niciodată public Moscova. Forumul „Noile drumuri ale mătăsii” este, prin urmare, o ocazie pentru Vladimir Putin și Xi Jinping de a-și reafirma bunele relații, dar puțini experți se așteaptă la anunțuri majore. „Rusia este conștientă de faptul că China nu dorește să semneze acorduri cu multă publicitate”, a declarat pentru Alexander Gabuev, director al Centrului Carnegie Rusia Eurasia. „China deține toate cărțile”, insistă el.

Digisport.ro

FOTO Tehnologia a intervenit, după momentele de la Madrid care au provocat un scandal imens. Rezultatele

Xi și Putin, „prieteni dragi”

În marja forumului Noile Drumuri ale Mătăsii, care începe oficial marți, Xi Jinping s-a întâlnit cu președinții Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, și al Chile, Gabriel Boric, precum și cu premierul Ungariei, Viktor Orban, potrivit agenției oficiale de presă China Nouă. Miniștrii de externe rus și chinez se întâlniseră luni la Beijing. Serghei Lavrov a mulțumit Chinei pentru că l-a făcut pe Vladimir Putin „invitatul principal” al forumului. În schimb, omologul său, Wang Yi, a declarat că Beijingul „apreciază” sprijinul Rusiei pentru inițiativa sa privind Noile Drumuri ale Mătăsii.

În martie, Vladimir Putin l-a primit pe Xi Jinping în Rusia, iar cei doi și-au afișat deja alianța, pledând pentru o cooperare economică și militară mai strânsă pentru a contracara ceea ce au descris drept hegemonie americană. În centrul acestei apropieri se află relația personală dintre cei doi șefi de stat, care s-au descris reciproc ca fiind „prieteni dragi”. „Președintele Xi Jinping mă numește prietenul său și eu îl numesc, de asemenea, prietenul meu”, a declarat Putin într-un interviu acordat televiziunii chineze înainte de vizita sa.

Drumurile Mătăsii nu mai lucesc

Începând de marți aceasta, Beijingul găzduiește cel de-al treilea forum al Noilor Drumuri ale Mătăsii. Lansată în urmă cu zece ani în Kazahstan, Belt and Road Initiative – BRI este proiectul emblematic al lui Xi Jinping, care a venit la putere în 2012. Inspirat de străvechea rută comercială a Drumului Mătăsii, BRI este principalul instrument de politică externă al Chinei: crearea de rețele globale de infrastructură și energie pentru a lega Asia de Africa și de Europa pe uscat și pe mare.

Într-o carte albă de propagandă publicată la 10 octombrie, regimul lui Xi vinde BRI ca fiind „cea mai mare platformă din lume”, un „plan cuprinzător și (un) proiect la nivel înalt pentru deschidere și cooperare internațională câștigătoare pentru ambele părți”, o expresie care apare de 20 de ori în acest lung document. „Are ca scop aprofundarea înțelegerii și a încrederii, consolidarea schimburilor globale și, în cele din urmă, realizarea unei dezvoltări comune și a unei prosperități împărtășite”

Astfel, lideri, reprezentanți și delegații din peste 130 de țări se întâlnesc la Beijing pe 17 și 18 octombrie cu ocazia celei de-a zecea aniversări a Drumurilor Mătăsii. Acesta este cel de-al treilea forum al BRI. Acest eveniment, în ciuda amplorii sale, a fost învăluit în cea mai mare discreție. Luni, încă nu se cunoștea lista invitaților și nici programul.

Scopul est ca Xi Jinping să apere un proiect care a generat peste 1.000 de miliarde de dolari în primul său deceniu, dar care acum înregistrează un recul. Economia chineză are mai puțini bani de împrumutat. Activitatea globală a Beijingului în țările BRI a scăzut cu aproximativ 40% față de vârful din 2018, potrivit Bloomberg, în mod evident Covid-19 lăsându-și greu amprenta.

BRIxit pentru Italia

Există, de asemenea, țări care este posibil să părăsească Drumurile Mătăsii, cum ar fi Italia. Astfel, nu se așteaptă ca Roma să semneze din nou memorandumul BRI de înțelegere atunci când acesta va fi reînnoit în 2024. S-a vorbit mult despre Brexit atunci când Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, dar acesta este un fel de BRIxit pentru Italia.

Peninsula nu a câștigat nimic de pe urma Drumurilor Mătăsii în ceea ce privește comerțul, dimpotrivă, explică Alessia Amighini, co-director al Centrului Asia și cercetător asociat la Institutul Italian de Studii Politice Internaționale.

„Inițiativa Belt and Road este un adevărat dezastru în ceea ce privește comerțul. Am măsurat efectele acordurilor BRI în mai multe țări pe o perioadă de cinci ani – între 2014 și 2019 – și am constatat că, în majoritatea acestor țări, deficitul comercial cu China s-a înrăutățit. Inițiativa Belt and Road este foarte eficientă pentru conexiunile Chinei cu restul lumii, dar pentru partenerii săi nu este atât de mult un joc win-win, cum se spune. Italia nu face excepție. Cu un deficit de peste 49 de miliarde de euro, ne aflăm chiar în fruntea listei țărilor care și-au văzut deteriorate relațiile comerciale cu China”, a declarat ea.

Autocrații, cu ochii spre „sudul global”

În timp ce Italia se pregătește să părăsească BRI,  geografia Drumurilor Mătăsii se mută spre sud. Există într-adevăr un GPS blocat pe „sudul global”, după cum spune diplomația chineză. Președinții din Chile, Argentina și Sri Lanka au fost printre primii care au sosit la Beijing, dar există și lideri africani. În Africa investițiile instituțiilor chineze de finanțare a dezvoltării (IFD) au ajuns la 114 miliarde de dolari între 2013 și 2021, potrivit unui raport publicat de Universitatea din Boston.

Dar se pare că șefului politicii externe a UE ,Josep Borrell, i-a patinat discursul, în urmă cu câteva zile, în timpul unei vizite în capitala chineză: „Această inițiativă a contribuit cu siguranță la construirea de infrastructuri în întreaga lume. Și asta este bine, pentru că lumea are nevoie de infrastructură. Așadar, aceasta este o modalitate prin care Rus…eh, pentru China, de a-și dezvolta influența în lume. Și nu am nimic de spus dacă este o inițiativă bună sau nu”.

UE încurcă China cu Rusia

Socialistul Josep Borrell se încurcă între Rusia și China. Este, de asemenea, o chestiune de influență și de noua ordine mondială. Ideea acestui al treilea forum BRI este, într-adevăr, de a reuni prietenii Chinei pentru a apăra „proiectul secolului”. Un proiect care este contestat și care trebuie să facă față șocurilor externe, și anume războiul din Ucraina și acum războiul din Orientul Mijlociu, care agravează și mai mult povara datoriei și a inflației.

Vladimir Putin este așteptat să fie invitatul vedetă și îi va fi greu liderului de la Kremlin să călătorească în altă parte, având în vedere mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională. Iar China va profita probabil de ocazie, în timpul discursului inaugural al lui Xi Jinping, miercuri, octombrie, pentru a-și prezenta viziunea asupra amprentei pe care Beijingul intenționează să o lase în lume, care depășește aspectul pur comercial.