Educația, proiect de țară low cost! România, la ani lumină de investițiile în învățământ făcute de statele dezvoltate

Președintele Klaus Iohannis insistă cu „România educată”, proiectul de țară pe care l-a avut încă de la primele alegeri câștigate în fața lui Victor Ponta. Au trecut ani buni de atunci însă prea multe nu s-au întâmplat și învățământul și-a arătat limitele în debutul pandemiei.

Școala online a însemnat un chin total pe care România l-a traversat mai degrabă în genunchi. FANATIK a scris AICI despre elevi care nu aveau curent electric, despre gospodăriile în care lumina ținea de science fiction și în care statul vorbea despre internet și platforme online.

Educația, proiect „low cost” de țară!

Când Ministerul Educației a decis că elevii și profesorii se pot întoarce în bănci și la catedre, deși mulți dintre copii încă își făceau nevoile în fundul curții, vezi materialul pe care FANATIK l-a prezentat AICI, în timp ce dascălii n-au avut timp pentru vaccinare, școala online a devenit o amintire tristă.

Una căreia guvernanții au părut că îi înțeleg dimensiunile catastrofale și de care au încercat în ultima perioadă să se țină cât mai departe cu orice preț.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

În cele din urmă, după ce experții au avertizat asupra pericolului Omicron de infectare, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a anunţat că începând cu data de 17 ianuarie, acele şcoli şi grădiniţele care au sub 60% dintre angajaţi vaccinaţi şi se află în localităţile cu o incidenţă a infectării de peste 3 la mie, intră în sistem online.

De asemenea, Sorin Cîmpeanu a mai transmis că au fost distribuite în şcoli un milion de măşti de protecţie împotriva COVID-19. Ministrul Educației a recunoscut și că IGSU l-a informat că, din cauza unei contestaţii, procedura de achiziţie a testelor de salivă în şcoli a fost blocată.

În tot acest timp, preşedintele Klaus Iohannis va organiza la Cotroceni, evenimentul care marchează lansarea în dezbatere publică a Raportului „Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile”, un proiect parcă rupt dintr-o altă lume.

De altfel, de curând, șeful statului i-a asigurat pe dascăli de voinţa sa “neclintită pentru a construi împreună România Educată, un proiect de ţară în care dascălii sunt valorizaţi, respectaţi şi susţinuţi, pe măsura rolului cheie pe care îl au în societate, fiind oameni care se dăruiesc azi binelui societăţii de mâine”.

Digisport.ro

FOTO Edi Iordănescu, inclus în Top 10 cei mai sexy selecționeri de la EURO 2024. Pe ce loc e românul

Cum este perceput proiectul România educată de societate

FANATIK a scris pe larg despre problemele din sistemul de învățământ și a explicat AICI cum România educată se școlește mai degrabă peste hotare. De altfel, profesorii au și transmis că peștele de la cap se împute și au tras un semnal de alarmă legat de deciziile eronate pe care autoritățile le-au luat.

„Este un concurs al prostiilor ceea ce se întâmplă în ultima perioadă. O întrecere a nebunilor. E, probabil, o răzbunare, mai ales că, în ultima perioadă profesorii au fost acuzați de o sumedenie de lucruri. 

Că nu vrem aia, că nu vrem cealaltă, că de ce vaccin, că de ce nu vaccin, că online, că nu online, toate, dar chiar toate s-au spart în capul cadrelor didactice. Considerați că era normal ca un profesor care are 10 elevi fără posibilitate de conectare să tacă?

Era firesc să spunem lucrurilor pe nume, să arătăm că școala online era imposibil de făcut fără ajutor financiar din partea Guvernului. Dreptul la educație nu poate fi îngrădit. Plus că a picat perfect și în lupta cu părinții. S-au împușcat mai mulți iepuri cu un singur glonț. Au scăpat și de cei 75% acordat părinților”, a transmis pentru FANATIK Ioana Mihai, profesor la o unitate de învățământ din București.

Și scriitorul Gabriel Liiceanu a avut o reacție dură și a transmis că Proiectul România Educată nu reprezintă doar un eşec, ci este ceva mult mai dramatic de atât, menţionând că preşedintele Klaus Iohannis nu poate spune un singur lucru făcut în orizontul acestui proiect.

Acesta a mai precizat că România Educată a produs “câteva cufere de hârtii”, dar nicio literă din proiect nu a trecut în realitate.

“Ce s-a întâmplat pe urmă, cum acest proiect a rămas o coajă goală, un maldăr de hârtii, rezultate din activitatea unei comisii care să se ocupe de…să pună pe picioare România Educată şi care a produs câteva cufere de hârtii din care nicio literă în aceşti şapte ani nu a trecut în realitate, niciuna, de niciun fel.

Dacă preşedintele actual al României ar face interviuri, nu ar putea să răspundă, să spună un singur lucru, care s-a făcut în orizontul proiectului România Educată. (…)

Ce este grav este că lucrurile astea, corupţia, diplomele furate, doctoratele furate la vârf, faptul că 60% din parlamentari, potrivit cărţii Nu tot ei, a lui Valeriu Nicolae, sunt impostori şi 75% sunt şantajabili, toate astea fac parte din contraselecţia valorilor care ar fi dus la o Românie cultivată, culturală”, a explicat Gabriel Liiceanu.

Câți bani investește statul în Educație

Pe hârtie, România stă bine de tot la investiții în Educație. De asemenea, guvernanții, indiferent de culoarea lor politică au promis adevărate revoluții în domeniu.

Secțiunea dedicată învățământului din programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR reia obiectivele din proiectul „România Educată”, inițiat de către președintele Klaus Iohannis.

Concret, Executivul condus de Nicolae Ciucă s-a angajat să crească gradual, până în 2024, alocările pentru Educație de până la 18% din bugetul naţional, adică, atenție, nu mai puțin de 6% din PIB şi de până la 3% din bugetul naţional, 1% din PIB pentru finanţarea publică a cercetării, complementar cu finanțarea asigurată prin PNRR.

Doar că, deocamdată, Ministerul Educației a primit anul trecut un buget de 2,5% din Produsul Intern Brut. Suma exactă pe care învățământul a luat-o este de 28,507 miliarde lei.

Din această sumă, cei mai mulți bani merg cu cheltuielile de personal. În România, de exemplu, 70% sunt alocate salariilor.

Cât de departe suntem de investițiile țărilor puternice

Dacă ne raportăm la țările din Uniunea Europeană, trebuie să știți că, în mod surprinzător, Islanda cheltuiește cel mai mult pe educație, adică 7,1% din PIB.

Este urmată de Suedia, 6,9% și Danemarca, 6,3%, în condițiile în care foarte bine în acest top stau și Belgia, cu 6,2% din PIB și Estonia cu 6% din PIB.

Ca să înțelegeți cu adevărat drama educației din România, dacă ne raportăm la cheltuielile totale ale Guvernului, aceasta primește în jur de 10% în UE. De exemplu, Elveția trimite în învățământ 16,6% din totalul banilor, în timp ce Estonia virează 15,5% și Letonia 15%.

La polul opus se află țările care alocă cel mai puțin din suma totală de cheltuieli guvernamentale. Vorbim despre Italia, Grecia, Spania, Franța, Germania, Austria, România și Bulgaria.

În Statele Unite ale Americii situația este una și mai bună. Sute de milioane de dolari sunt investiți în educație. Universități de top se luptă pentru cei mai buni elevi, dar propun și diplome care deschid orice ușă. Platforme online, cursuri, burse și salarii mari pentru profesori, americanii par să le aibă pe toate și nu se sfiesc să le scoată în evidență.