Efectele războiului dintre Israel-Hamas. 13 state membre UE nu au o strategie națională împotriva antisemitismului

13 state membre UE nu au încă o strategie națională de combatere a antisemitismului, în ciuda angajamentelor lor europene, în timp ce altele nici măcar nu înregistrează actele antisemite, a declarat secretarul francez de stat pentru afeceri europene, Laurence Boone, în cadrul unei audieri în Senatul francez.

Angajamente, dar nu totul e unitar

Adoptată în 2021, o „Strategie europeană de combatere a antisemitismului și de susținere a vieții evreiești”, care nu se dorește a fi obligatorie din punct de vedere juridic, propune o serie de căi de reformă pentru a permite statelor membre să fie mai eficiente în lupta lor împotriva urii față de evrei.

În special, documentul invită statele membre să își elaboreze propriile strategii naționale: toate s-au angajat să facă acest lucru până la sfârșitul anului 2022. Comisia Europeană, la rândul său, afirmă că dorește să evalueze toate strategiile naționale până la sfârșitul acestui an. În plus, documentul european deplânge faptul că în UE lipsesc „date fiabile și comparabile privind incidentele antisemite”, în timp ce „înregistrarea incidentelor raportate este adesea inegală, statele membre folosind metode diferite”.

Strategia, care urmează să fie revizuită în 2030, recomandă, prin urmare, „sprijinirea organizațiilor și proiectelor care vizează combaterea și înregistrarea discursului instigator la ură antisemită și a infracțiunilor motivate de ură”. Cu toate acestea, „în acest stadiu, din câte știu eu (…), 13 țări nu au o strategie națională” privind antisemitismul, a subliniat secretarul de stat Laurence Boone, care nu a furnizat o listă a țărilor care nu au o astfel de strategie.

Digi24.ro

Un fost ministru a fost filmat omorându-și în bătaie soția, într-un restaurant. Imaginile au stârnit o revoltă uriașă

O „obligație morală”

O minoritate de țări, printre care și Ungaria, nici măcar nu ar face distincția între actele antisemite și alte agresiuni, a adăugat cabinetul ministrului, contactat de Euractiv. În fața unei astfel de realități, Laurence Boone s-a angajat să „facă presiuni, în primul rând pe cale diplomatică, asupra Comisiei Europene pentru a afla care este situația”.

„Există o obligație morală din partea Comisiei de a cere statelor membre să ia măsuri pe această temă (a antisemitismului) în lumina evenimentelor actuale”,  a adăugat cabinetul ministrului, referindu-se la conflictul dintre Israel și Hamas. De la atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, actele antisemite s-au înmulțit în întreaga lume occidentală. Peste 1.000 de acte antisemite au fost înregistrate în Franța în doar o lună, ministrul de interne Gerard Darmamin vorbind de o „explozie” a unor astfel de cazuri.

„Astăzi, evreii europeni trăiesc din nou cu frică”

În Franța există cea mai mare comunitate musulmană dar și evreiască din Europa. Într-o declarație publicată luni, Comisia Europeană a vorbit despre o „creștere bruscă a incidentelor antisemite în întreaga Europă, care a atins niveluri extraordinare (…). Astăzi, evreii europeni trăiesc din nou cu frică”.

În ceea ce privește criza geopolitică din Orientul Mijlociu, Laurence Boone a subliniat cei trei piloni asupra cărora toate statele membre sunt de acord: „Securitatea și lupta împotriva terorismului, și, prin urmare dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul umanitar internațional; protecția populațiilor civile și adoptarea unui „armistițiu umanitar”, plus reluarea unui proces politic”.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Strategia adoptată în 2021 împotriva antisemitismului stabilește trei axe principale: prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism, protejarea și sprijinirea vieții evreiești în UE, educația, cercetarea și comemorarea Holocaustului. Aceste măsuri sunt completate de eforturile internaționale ale UE de combatere a antisemitismului la nivel mondial.

Prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism

Nouă din zece evrei consideră că antisemitismul a crescut în țara lor, iar 85% consideră că este o problemă gravă. Pentru a aborda această problemă, Comisia va mobiliza fonduri UE și va ajuta statele membre să elaboreze și să pună în aplicare strategiile lor naționale. Comisia va sprijini crearea unei rețele europene de avertizori de încredere și de organizații evreiești pentru a elimina discursul ilegal de ură online.

De asemenea, va sprijini dezvoltarea de narațiuni pentru a combate conținutul antisemit online. Comisia va colabora cu industria și cu companiile IT pentru a preveni afișarea și vânzarea ilegală online a simbolurilor, obiectelor și literaturii legate de nazism.

Protejarea și sprijinirea vieții evreiești în UE

38% dintre evrei au luat în considerare posibilitatea de a emigra pentru că nu se simt în siguranță – ca evrei –  în Europa. Pentru a se asigura că evreii se pot simți în siguranță și pot participa pe deplin la viața europeană, Comisia va oferi finanțare UE pentru a proteja mai bine spațiile publice și lăcașurile de cult.

De asemenea, statele membre sunt încurajate să utilizeze sprijinul Europol pentru activitățile de combatere a terorismului, atât online, cât și offline. Pentru a sprijini viața evreiască, Comisia va lua măsuri de conservare a patrimoniului evreiesc și de sensibilizare cu privire la viața, cultura și tradițiile evreiești.

Educație, cercetare și comemorarea Holocaustului

În prezent, unul din 20 de europeni nu a auzit niciodată de Holocaust. Pentru a perpetua memoria acestei tragedii, Comisia va sprijini crearea unei rețele de locuri memorial unde a avut loc Holocaustului, locuri care nu sunt întotdeauna cunoscute, cum ar fi ascunzătorile și locurile de execuție.

De asemenea, Comisia va sprijini o nouă rețea de tineri ambasadori europeni pentru a promova memoria Holocaustului. Cu finanțare UE, Comisia va sprijini crearea unui centru european de cercetare privind antisemitismul contemporan și viața evreiască, în cooperare cu statele membre și cu comunitatea de cercetare. Pentru a evidenția patrimoniul evreiesc al Europei, Comisia va invita orașele care candidează la titlul de Capitală europeană a culturii să se intereseze de istoria minorităților lor, inclusiv de istoria comunităților evreiești.