UE nu ia atitudine în fața atitudinii pro-ruse a unor țări membre, cum sunt Ungaria și Slovacia, în timp ce liderii lor, Viktor Orban și Robert Fico sapă fundamentele blocului comunitar la care au aderat. Diplomații UE spun că Ungaria și Slovacia nu pot face prea mult rău coeziunii blocului comunitar, dar temerile legate de pozițiile lor pro-Moscova și pro-Putin sunt profunde.
Premierul Ungariei Viktor Orban și-a petrecut săptămâna trecută dând mâna cu Vladimir Putin, comparând UE cu o Uniune Sovietică opresivă și promițând să blocheze o nouă tranșă de ajutor pentru Ucraina. Acum, liderul maghiar a făcut echipă cu noul lider pro-Putin al Slovaciei, Robert Fico, pentru a aduce un nou afront blocului comunitar în timpul unei reuniuni a liderilor UE care va avea loc joi la Bruxelles.
Robert Fico tocmai a fost numit în fruntea unui guvern de coaliție cu extrema dreaptă pro-rusă, iar Slovacia a anunțat că își oprește ajutorul militar acordat Ucrainei. „Războiul din Ucraina nu este al nostru, nu avem nimic de-a face cu el”, a spus Fico. În opinia sa, „o oprire imediată a operațiunilor militare este cea mai bună soluție pentru Ucraina. UE ar trebui să treacă de la statutul de furnizor de arme la cel de pacificator”, a precizat el.
Kremlinul a reacționat imediat la acest anunț, minimalizând importanța acestuia. „Partea Slovaciei în livrările de arme (către Kiev) nu a fost atât de mare și de aceea acest lucru nu va afecta aproape deloc întregul proces”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, înainte de a acuza din nou SUA că alimentează conflictul prin ajutorul acordat Ucrainei.
În timpul declarațiilor sale în fața deputaților europeni, Fico a mai anunțat că nu va susține noi sancțiuni împotriva Rusiei „până când nu vom analiza impactul lor asupra Slovaciei. Dacă astfel de sancțiuni ne vor face rău, așa cum se întâmplă cu majoritatea sancțiunilor, nu văd nici un motiv să le susținem”, a insistat el, notează Capital.
Răspunsul UE de până acum a fost o ridicare colectivă din umeri – și promisiunea șoptită că Bruxelles-ul va debloca totuși 13 miliarde de euro pentru Ungaria în schimbul implementării de către Budapesta a unor reforme care să o alinieze la standardele UE privind statul de drept, scrie Politico.
„Slovacia este o țară atât de neînsemnată încât acest lucru abia dacă va face o diferență”, a declarat un oficial UE. „Slovacia abia dacă are vreo pârghie. Are nevoie de fondurile de coeziune și de bunăvoința UE, nu prea își poate permite să fie un scandalagiu la Bruxelles. Ceea ce este mult mai relevant pentru Orban este pierderea Poloniei ca aliat în ceea ce privește problemele legate de statul de drept, ei aveau o influență reală datorită dimensiunii lor”, a adăugat el.
În mod similar, un oficial francez a insistat asupra faptului că și Viktor Orban s-a aliniat în cele din urmă la deciziile importante ale UE, în ciuda teatrului său anti-european. „În mod evident, semnalul transmis de această imagine (Orban și Putin dându-și mâna) nu este pozitiv și nu este util”, a declarat el. „Dar dacă facem un pas înapoi și ne uităm la ceea ce au făcut UE și Ungaria în legătură cu războiul provocat de Rusia în Ucraina, vedem cu ușurință că toate deciziile au fost luate în unanimitate”, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul acordat Ucrainei. „Și asupra acestui lucru ar trebui să insistăm”.
Totuși, nu este atât de ușor de respins abilitățile distructive ale lui Orban la adresa politicii UE. În timp ce sancțiunile blocului comunitar împotriva Rusiei au fost convenite, Ungaria a amânat în mod regulat măsurile pentru a obține concesii. În mod similar, actuala sa sfidare publică a NATO și a Washingtonului dă alarma în țările din Europa Centrală și de Est.
În conversații private, diplomații din regiune se întreabă de ce puterile occidentale ar trebui să continue să împărtășească informații sensibile cu Ungaria dacă loialitatea liderului său este în primul rând față de Rusia. „Dacă aș fi în locul Ucrainei, nu m-aș simți confortabil să împărtășesc nici un plan atâta timp cât el se află în cameră”, a declarat un diplomat de rang înalt căruia i s-a acordat anonimatul.
Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul german, din partea Verzilor, a fost la fel de direct. ”Comportamentul lui Viktor Orban este dăunător pentru UE. În timp ce premierul ungar insultă în mod constant Uniunea, el se aruncă asupra regimurilor autoritare doar în speranța de a atrage noi fonduri pentru sistemul său plin de clientelism. În această situație, ar fi fatal să se elibereze fondurile înghețate pentru guvernul de la Budapesta”, a spus el.
„Trebuie să fim clari: într-un moment în care Rusia folosește mijloace hibride de război și împotriva statelor Uniunii Europene, Viktor Orban devine din ce în ce mai mult un risc de securitate pentru Europa”, a adăugat Hofreiter.
În urma întâlnirii lui Orban cu Vladimir Putin în China, ambasadorul Washingtonului la Budapesta, David Pressman, a convocat o reuniune a ambasadorilor NATO în Ungaria și a declarat că SUA a transmis Budapestei „preocupări legitime de securitate”. „Este îngrijorător faptul că Ungaria a decis să îl contacteze pe Putin în acest mod”, a declarat Pressman pentru serviciul maghiar al RFE/RL.
Liderii baltici au adoptat o notă similară, premierul estonian Kaja Kallas calificând strângerea de mână Orban-Putin drept „foarte, foarte dezagreabilă”, iar ministrul de Externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, a declarant că Europa trebuie „să înceapă să ia notă”. Se așteaptă ca unii lideri baltici să își exprime îngrijorarea direct lui Orban la reuniunea liderilor UE de joi și vineri.
La începutul acestui an, Statele Unite au sancționat o bancă cu sediul în Ungaria care avea legături cu Rusia, iar Congresul american a luat în considerare sancționarea individuală a unor maghiari. În trecut, UE a urmat o cale similară, declanșând sancțiuni bilaterale din partea a 14 țări membre împotriva Austriei după intrarea la guvernare a liderului de extremă dreapta Jörg Haider – măsuri pe care unii critici susțin că ar trebui să le ia din nou.
„Acest om (Orban) nu ar trebui să fie acceptat ca lider al unei țări din UE sau NATO”, a scris pe Twitter cercetătorul de la Atlantic Council Anders Aslund. „Dați-l afară pe el sau pe țara lui! Dacă nu există astfel de reguli, creați-le!” Orban blochează în prezent un nou pachet de ajutor bugetar al UE pentru Ucraina, de care este nevoie urgentă, în condițiile în care țara devastată de război rezistă unei ofensive rusești în Avdiivka și încearcă să acopere un deficit bugetar.
Însă, întrebați despre perspectiva adoptării unor măsuri mai dure împotriva Ungariei, diplomați din mai multe țări vest-europene au declarat că nu se întrevede niciuna. Un diplomat căruia i s-a acordat anonimatul a declarat că nu există „nici un indiciu credibil din partea serviciilor de securitate că ar exista un risc – pe acest front”, referindu-se la contactele Ungariei cu Rusia. Nici pe alt front, cum ar fi cel economic, Ungaria fiind un El Dorado pentru giganți occidentali precum constructorii auto din Germania. În plus, în ciuda diatribelor lui Orban la adresa Occidentului, Ungaria este una din țările campioane în atragerea fondurilor UE.
În timp ce războiul dintre Israel și Hamas domină titlurile de pe prima pagină a ziarelor internaționale, iar liderii se străduiesc să se arate uniți în privința conflictului, diplomații susțin că Ungaria este o preocupare secundară, subliniind că Viktor Orban a semnat până acum fiecare pachet de ajutor pentru Ucraina, precum și sancțiunile împotriva Rusiei. În plus, ei susțin că liderul de la Budapesta este acum mai izolat ca niciodată de când fostul său aliat, premierul polonez de dreapta Mateusz Morawiecki, a fost învins în alegerile parlamentare de la începutul acestei luni în favoarea pro-europeanului Donald Tusk.
În ceea ce-l privește pe Roberto Fico, acesta nu reprezintă un risc major pentru UE, potrivit diplomaților. Nu numai că Slovacia, o țară de 5 milioane de locuitori, este prea mică pentru a exercita o influență serioasă asupra procesului de elaborare a politicilor UE, dar și controlul liderului său asupra puterii este mult mai fragil decât stăpânirea lui Orban în Ungaria. „Este mai bine să îl implicăm (pe Fico) decât să îl ostracizăm, ceea ce îl împinge la colț. Iar el îl găsește pe Viktor Orban în acel colt”, a declarat Vladimir Vano, economist la GLOBSEC.
La începutul acestei luni, Politico a relatat că Comisia Europeană va debloca 13 miliarde de euro din fondurile UE pentru a obține sprijinul Budapestei în vederea eliberării de fonduri pentru Ucraina, fonduri pe care Ungaria le-a blocat. În timp ce un oficial UE direct implicat în această decizie a remarcat că există încă „probleme” cu statul de drept în Ungaria, un altul căreia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi deschis a declarat că deblocarea fondurilor a fost o „decizie politică” pentru lideri.
„Ceea ce auzim de la Comisie este că aceasta se gândește cum poate profita de această decizie, de a debloca o cifră – oricare ar fi ea – pentru a crea o pârghie în fața amenințărilor de veto ale maghiarilor”, a declarat persoana în cauză.