Eliminarea cotei unice, marele eșec al PSD. Ideea impozitării progresive a avut costuri politice pentru Mircea Geoană și Victor Ponta

Cota unică de impozitare a fost instituită în 2005, la începutul guvernării Alianței D.A., iar PSD a redeschis subiectul renunțării la această modalitatea de impozitare a venitului de fiecare dată când guvernele din care făcea parte au rămas fără bani. Fiecare tentativă a fost întâmpinată cu un val de critici în mass-media, pe lângă revolta partidelor de dreapta, pentru care cota unică este de neatins.

Geoană și Ponta, perdanți în fața cotei unice

„Se pare că actuala cotă de impozitare și-a atins limitele”, spunea, în octombrie 2009, Mircea Geoană, pe atunci președinte al PSD și candidat al partidului la alegerile prezidențiale pe care avea să le piardă o lună mai târziu.

În pofida verdictului lui Geoană, cota unică a rămas până astăzi, rezistând chiar și crizei economice din 2010-2011. Câtă vreme PDL s-a menținut la putere, nici nu s-a pus problema renunțării la cota de 16%, iar după formarea USL, social-democrații au fost nevoiți să se resemneze să nu redeschidă subiectul pentru a nu provoca tensiuni cu aliații lor de atunci (și de astăzi), liberalii.

În timpul guvernului Ponta a fost vehiculat scenariul creșterii veniturilor prin majorarea cotei unice de la 16 la 22%, însă ministrul Finanțelor de atunci, liberalul Daniel Chițoiu s-a opus. Ulterior, premierul Victor Ponta a abordat o altă tactică, anume instituirea unei impozitări diferențiate pe venit, dar în jos, astfel încât impozitarea să fie mai mică pentru cei care câștigă puțin.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

„Am discutat diverse scenarii, nu mi-a fost prezentat rezultatul lor, dar cota unică, conform programului de guvernare, poate și ar fi bine să fie scăzută pentru categoriile cu venituri reduse”, afirma Victor Ponta în octombrie 2013.

Nici așa liberalii nu au fost deschiși la idee, conștienți că renunțarea la principiul impozitării egale a veniturilor ar reprezenta sfârșitul efectiv al cotei unice. PSD nu a reușit să elimine cota unică nici după ruperea USL și ieșirea PNL de la guvernare. Ministrul delegat pentru Buget Darius Vâlcov a elaborat un document prin care se propunea instituirea a trei niveluri de impozitare a venitului, de 15%, 25%, respectiv 35%.

Informația a fost făcută publică în noiembrie 2014, cu puțină vreme înainte de alegerile prezidențiale la care Ponta spera să obțină voturi inclusiv din partea clasei de mijloc. În consecință, premierul a negat informația la momentul respectiv. Mai mult, anunțase că viitorul guvern, care ar fi fost condus de către Călin Popescu-Tăriceanu în eventualitatea în care Ponta câștiga alegerile, ar fi garantat că nu se va renunța la cota unică. Chiar și cu aceste garanții, Ponta a pierdut și el alegerile.

Liviu Dragnea, pesedistul care a redus cota unică

PSD a revenit la putere în 2017, iar Liviu Dragnea a tras învățămintele din costurile politice ale punerii în discuție ale cotei unice și a respins public orice revizuire a politicii fiscale în acest sens. Când Daniel Constantin, vicepremier și ministru al Mediului, a invocat această posibilitate, replica lui Dragnea a fost dură: „Domnul Daniel Constantin ar trebui sa vorbească despre problemele de la Ministerul Mediului.”

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

În schimb, Dragnea a promovat chiar reducerea cotei unice de la 16% la 10%, fiind redusă chiar la 0% pentru cei cu venituri sub 2.000 de lei pe lună, prin așa-numita „revoluție fiscală”. Pe de altă parte, măsura a fost însoțită de creșterea contribuțiilor sociale și de sănătate. Ca principiu, Dragnea a evitat orice declarație prin care să susțină impozitarea progresivă în defavoarea cotei unice.

Odată cu reîntoarcerea liberalilor la putere prin 2019, subiectul renunțării la cota unică a fost abandonat, mai ales că impozitarea egală, indiferent de venituri, este o dogmă intangibilă pentru partidele de dreapta. Din opoziție, Victor Ponta, devenit lider al Pro România, și-a asumat deschis ce nu a avut curaj să susțină câtă vreme s-a aflat la putere. „Schimbarea sistemului fiscal prin renunțarea la cota unică (care a avut efecte pozitive în ultimul deceniu, dar a generat mari discrepanțe sociale și pierderi bugetare) și impozitarea diferențiată progresivă a veniturilor”, se spunea în programul Pro România.

În iunie 2020, Victor Ponta scria pe pagina de Facebook: „Ludovic Orban şi PNL/PDL se agaţă de cota unică (introdusă de Călin Popescu-Tăriceanu în 2005) pentru a apăra interesele celor foarte bogaţi şi privilegiaţi care sunt sponsorii actuali ai liderilor PNL/PDL, pentru a păstra avantajele firmelor internaţionale în dauna firmelor româneşti, pentru a pune sarcina crizei pe umerii angajaţilor şi ai celor cu venituri mici şi medii!” Șase luni mai târziu, partidul său rata intrarea în Parlament. Ca și în 2014, Ponta nu a reușit să atragă în zona electoratului de stânga votanți care fuseseră anterior ai dreptei, în timp ce votanții de stânga s-au orientat către preferatul lor tradițional, anume PSD.

Ciolacu s-a repliat în numai 48 de ore

Ultima tentativă de eliminare a cotei unice a fost lansată de către Marcel Ciolacu, însă acesta a abandonat proiectul după numai două zile. „Nu puteți să spuneți că Spania, Olanda, Germania, Statele Unite, Italia, toți sunt tâmpiți pentru că au un sistem progresiv de impozitare, modern, adaptat cu deductibilități și noi, românii, suntem cei mai deștepți, dar avem 27% venituri în construcția PIB și 40% cheltuieli”, spunea liderul PSD în urmă cu două zile.

Reacțiile provocate de această apreciere l-a făcut pe Ciolacu să devină mai ezitant în numai 48 de ore. „Eu nu am spus că trebuie renunţat la cota unică, eu am spus să se facă o analiză să vedem exact”, a declarat, joi, Marcel Ciolacu.

Ce au în comun toate tentativele de introducerii a impozitului progresiv este că au avut loc de fiecare dată când guvernele au avut dificultăți majore în a găsi finanțare pentru funcționarea statului sau pentru proiectele preconizate.