Impozitarea progresivă, repusă pe agenda publică de PSD. Primul pas, eliminarea scutirilor pentru angajații din IT și construcții. „Sunt niște inechități care nu se justifică”

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a readus în discuție în ultimele zile posibilitatea ca România să revină la o cotă de impozitare progresivă, o decizie ce pare tot mai necesară în contextul unui dezechilibru fiscal provocat de o rată scăzută a veniturilor la buget în raport cu un program generos al cheltuielilor publice.

Impozitarea progresivă în România, dorită de PSD

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat miercuri că în acest an nu va fi modificat sistemul de impozitare, însă el nu a negat discuțiile ce au loc la nivelul coaliției privind o posibilă trecere a țării noastre la un sistem de impozitare progresivă. „Anul acesta nu va fi modificat sistemul de impozitare, nu vom avea taxe noi. Nu cred că în momentul de faţă trebuie să vorbim de taxe noi, de alte măsuri, în condițiile în care vedem cu toții care este contextul în care ne desfășurăm activitatea”, a precizat șeful Executivului, care a anunțat că marți s-a stabilit, în cadrul coaliției, ca la nivelul Ministerului Finanțelor să se facă o analiză pentru optimizarea mediului fiscal.

Declarațiile șefului guvernului vin în contextul în care liderul PSD, Marcel Ciolacu, a vorbit în ultimele două zile de posibilitatea ca România să treacă la un model de impozitare progresiv. După ce marți au circulat informații că liderii coaliției au discutat în ședință trei simulări pentru impozitarea progresivă, miercuri, liderul PSD a subliniat că este normal să existe acest tip de discuții cu mult timp înaintea introducerii lor, și și-a anunțat susținerea pentru un astfel de regim fiscal.

„Nu puteți să spuneți că Spania, Olanda, Germania, Statele Unite, Italia, toți sunt tâmpiți pentru că au un sistem progresiv de impozitare, modern, adaptat cu deductibilități și noi, românii, suntem cei mai deștepți, dar avem 27% venituri în construcția PIB și 40% cheltuieli”, a spus Marcel Ciolacu, care a subliniat, la rândul lui, că anul acesta nu vor fi introduse noi taxe. Luni, liderul PSD anunțase că susține „în continuare, categoric” introducerea impozitului progresiv. „Ori intrăm într-o logică cum este toată lumea, toate țările dezvoltate, ori încercăm să ne mințim în continuare cu această cotă unică care nu mai este unică, de fapt”, a subliniat acesta.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

De altfel, liderul PSD anunța chiar înaintea negocierilor pentru formarea actualei coaliții cu PNL în iarna anului trecut că trecerea la impozitarea progresivă este unul din obiectivele social-democraților. „Cine deține vile impresionante cu piscină, cine își permite să aibă iaht și schimbă an de an limuzinele de lux nu va suferi prea tare din pricina creșterii cu câteva procente a impozitului. Dacă tot ne dorim “o țară ca afară”, trebuie să ne propunem și taxarea marilor averi, cum există în marea majoritate a țărilor europene”, scria Marcel Ciolacu într-un editorial publicat pe site-ul Digi24.

Pe de altă parte, fostul lider al PNL, Florin Cîțu, a declarat miercuri că o astfel de modificare fiscală ar fi „o greșeală strategică pentru România” și a subliniat că liberalii s-au opus constant schimbării cotei unice. În plus, acesta a subliniat că introducerea impozitului progresiv ar fi practic imposibilă chiar și pentru anul 2023.

„Vă spun ca specialist, să modifici cota progresivă, nu poţi până în 2024. Deci dacă ai vrea să faci ceva, să zicem că se agrează şi PNL spune – ok, noi renunțăm la orice şi gata nu mai vrem să fim susținătorii cotei unice, din acel moment durează câţiva ani până poţi să introduci impozitul progresiv. Nu se poate face de la 1 ianuarie 2023”, a precizat președintele Senatului.

Impozitarea progresivă, soluție sau capcană fiscală?

Fostul lider PNL a susținut că întoarcerea la un sistem de impozitare progresivă ar fi doar o soluție de moment, și că, eliminarea categoriilor speciale scutite de la plata impozitului pe venit, ar crea din contră noi presiuni bugetare. „În PNRR avem o reformă fiscală pusă acolo. Sunt tot felul de facilităţi care astăzi există şi care discriminează între diferiţi plătitori de taxe care trebuiesc eliminate. Sunt acolo până în 2026. Acelea aduc la buget, în fiecare an, estimativ 0,5% procente din PIB. Impozitarea progresivă, după calculele mele, ar aduce doar o dată 0,5% din PIB şi atât, nu mai mult. Deci ar fi o greşeală strategică pentru România să o facă”, a precizat Florin Cîțu.

Digisport.ro

Sigla actuală devine istorie! Cum arată noua emblemă a lui Dinamo

Și liderul USR, Cătălin Drulă, susține că introducerea acestui sistem de impozitare arată că actuala coaliție nu e dispusă să reducă cheltuielile publice, dând exemplu pensiilor speciale. „După explozia prețurilor, acum ne bagă creșteri de taxe și impozit progresiv. Nici gând să scadă cheltuielile statului. Să elimine pensiile speciale cu super-majoritatea lor. Să înceteze să tot creeze instituții și sinecuri. Să ducă pe profit companiile de stat. Încă o dată se dovedește că PNL e un partid etatist care nu mai are nicio legătură cu cel care a introdus cota unică acum 18 ani”, a precizat președintele USR.

Economiștii liberali sunt și ei împotriva ideii ca țara noastră să revină la un sistem de impozitare progresivă. Aceștia sunt de părere că actualul Guvern este presat să crească veniturile bugetare în contextul în care valul inflaționist a redus drastic perspectivele creșterii economice pentru anul viitor într-un context politic în care nu se întrevede o tăiere a cheltuielilor bugetare.

„Obiectivul este tocmai ca statul să colecteze mai mult. Creșterea poverii fiscale arată disperarea politrucilor. Statul român mafiot colectează prost taxele actuale, la TVA este campionul Europei, în sensul că nu adună decât 2/3 din ce se datorează. Pentru că mafioții nu vor să reformeze administrația – de ce ar face-o? – tot ce le rămâne de făcut este să se gândească mereu la creșterea taxelor, doar-doar vor aduna mai mult la buget. Dacă tandemului Ciucă-Ciolacu i-ar păsa de românii cinstiți, atunci s-ar strădui să colecteze taxe de la cei care nu plătesc. Dar nu îi pasă, fiindcă de fapt tocmai ei patronează statul mafiot, așa că recurg la creșterea birurilor.

România are o experiență proastă cu creșterea taxării. Când guvernul de tristă amintire Boc a mărit TVA, veniturile adunate la buget au sporit pe termen scurt, dar apoi au scăzut sub nivelul dinaintea crizei”, a explicat economistul Bogdan Glăvan, care a subliniat că trecerea la acest sistem fiscal riscă să amplifice fenomenul migrației din țară a forței de muncă înalt calificate.

De altfel, cifrele anului 2020 arătau că veniturile fiscale reprezentau în România 26,3% din PIB, mult sub față de procentul de 35,7 % în Polonia sau 36,3% în Ungaria și chiar față de Bulgaria (30,6% din PIB).

Și economistul Cristian Păun, profesor la ASE, este de părere că și prin intermediul cotei unice avem parte de o progresivitate liniară, și nu una „exponențială, stabilită arbitrar”, și subliniază că trecerea la impozitarea progresivă va crea noi bătăi de cap autorităților.

„Aplicarea cotei progresive e complicată, greu de gestionat și cu mare stres pentru contribuabil. Mai ales cu sistemul fiscal de la noi, complet nereformat și anacronic. Inutil cu contribuabili care obțin venituri doar din salarii, majoritatea dintre ei. E clar că deficitul e atât de mare încât inflația și taxele actuale nu îl mai pot acoperi. E clar că guvernul dominat copios de socialiști nu vor renunța ușor la pomenile lor populiste”, a explicat Cristian Păun.

România, Europa și impozitarea progresivă

România a mai avut un sistem de impozitare progresivă, cu rate de taxare între 18 și 40%, până în anul 2004, atunci când a fost introdusă cota unică de 16%. În prezent impozitul pe venit a ajuns la 10% în România, la fel ca în Bulgaria, cele două țări având cea mai scăzută rată de impozitare din Europa. În fapt, în Europa, doar România, Bulgaria, Estonia (20%) și Ungaria (15%) sunt singurele țări din UE în care este aplicată cota unică de impozitare.

Mai mult, guvernări consecutive au adăugat o serie de categorii speciale exceptate de la plata impozitului pe venit. În prezent, acest statut se aplică angajaților din IT, construcții și cercetare, iar anul trecut, numărul celor care au beneficiat de această prevedere a fost de peste 675.000 de angajați, marea lor majoritate, 570.000, fiind lucrători în construcții. Ziarul Financiar estima că valoarea acestor facilități se ridică la 600 de milioane de euro anual.

De altfel, săptămâna trecută, Consiliul Fiscal a elaborat un studiu privind măsurile necesare consolidarea bugetară și creșterea veniturilor fiscale, considerate a fi absolut necesare în contextul actual al economiei României, cu o datorie publică de peste 50% din PIB. Una din măsurile cerute este eliminarea tocmai a acestor categorii speciale exceptate de la plata impozitului pe venit.

„În România se poate obține un spor considerabil de venituri fiscale/bugetare printr-o colectare mai bună și prin reducerea noianului de excepții și portițe de optimizare în regimul fiscal, care îl fac profund inechitabil. Ajustarea bugetară reclamă o diminuare a deficitului bugetar în termeni ESA 2010 de la cca. 7,2% din PIB în 2021 la sub 3% din PIB în câțiva ani – ținta ambițioasă asumată de Guvern fiind anul 2024. Dacă am avea o colectare fiscală mult mai bună (cu o creștere substanțială a încasărilor de TVA) și cu o reducere masivă de excepții și scutiri este posibil să se realizeze o mare parte din această corecție”, se arată în studiul Consiliului Fiscal, potrivit căruia eliminarea scutirilor și tratamentelor diferențiale ar reprezenta jumătate din ținta autorităților de circa 3,7-4,7 procente din PIB.

Potrivit sursei citate, decalajul între veniturile fiscale și cheltuielile bugetare înregistrat de România este cu 4 procente din PIB mai mic decât cel înregistrat în Bulgaria și de 9 procente în Polonia și Ungaria. Mai mult, Consiliul Fiscal atrage atenția că eliminarea acestor scutiri și exceptări e posibil să nu fie suficientă, fiind necesară și creșterea unor rate de impozitare „care sunt la un nivel considerabil inferior față de standardele europene sau ale țărilor din Europa Centrală și de Est”. Nu în ultimul rând, documentul face referire la sub-taxarea consumului în România (rata TVA-ului ar fi mult prea mică, fiind recomandată o creștere a acesteia cel puțin în privința unor produse alimentare taxate cu 9%), taxarea scăzută a capitalului și a proprietăților în România, comparativ cu alte state europene.

„Dacă ne dorim să fim un stat membru al UE, cu o calitate a vieții și cu un nivel de justiție socială comparabil cu cel din statele UE, este necesar să introducem impozitului progresiv. Dar întrebarea cheie este când și cum. Avem nevoie de un impozit progresiv dar nu înainte de a rezolva două mari inechități ale sistemului fiscal din țara noastră.

Din punctul de vedere al unor economiști acest tip de impozitare asigură o mai mare echitate, cei care câștigă mai mult, plătesc mai mult. Deci obiectivul nu este doar o colectare mai mare, e și ăsta un obiectiv, ci și asigurarea unei echități mai mari. Prima dintre cele două inechități ține de toate acele scutiri, excepții ce există categoriei numite angajați dar și în ceea ce privește companiile. Dacă am elimina aceste excepții, cum ar fi sectorul IT care nu plătește impozit, construcțiile care nu plătesc nici impozit și nici asigurări de sănătate, sau impozitul specific pe hoteluri și restaurante, dacă le-am elimina impactul bugetar ar fi unul enorm.

Dincolo de faptul că am avea mai mulți bani, este pur și simplu nedrept. De ce cineva din construcții să fie scutit? E vorba de niște inechități care nu sunt justificate, care au fost acordate pe diverse criterii, etc. Sunt niște privilegii ce trebuie eliminate”, a declarat pentru FANATIK Victor Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România.

Consiliul Fiscal a caracterizat ideea că echilibrarea bugetară ar putea fi realizată doar pe baza reducerii cheltuielilor drept „o fantezie și un divorț de realitate” în contextul necesarului de corecție. Însă, așa cum arată se vede și în discursul opoziției, o mare parte a populației s-ar putea poziționa împotriva ideii de echitate socială promovată de impozitarea progresivă indicând tocmai genul de sinecuri și pensii speciale susținute pe deplin de actuala coaliție, iar specialiștii sunt de părere că măsura s-ar putea să nu aibă succes tocmai din această cauză.

„Este o problemă a întregii clasei politice din România și nu a unui singur partid. Este foarte greu, când trăiești într-o societate nedreaptă, ale cărei reguli le croiești tu, clasă politică-guvern, să vii să spui „eu fac dreptate”. Păi și cum fac dreptate, ne pun tot pe noi să plătim mai mult. E normal că dacă vii cu o asemenea propunere, și nu rezolvi alte probleme fundamentale, ce au legătură cu justiția socială, fiscală, este normal ca măsura ta să fie recepționată prost.

Asta, deși sondajele recente arată că peste 70% din populație este de acord cu ideea ca cei care câștigă mai mult să plătească mai mult, un procent mai mare decât cei săraci. În abstract, și dacă evităm terminologia cu anumite valențe, e clar că oamenii au un sens al dreptății, care le spune că cei care câștigă mai mult trebuie să plătească mai mult. În contextul concret, un astfel de mesaj, transmis de politicieni care nu fac nimic pentru a repara inechitățile din societate, nu cred că are șanse foarte mari să fie bine recepționat”, a mai declarat pentru FANATIK Victoria Stoiciu.