Albert M., un tânăr de 28 de ani din Ploiești, a escrocat două persoane prin intermediul platformei de tranzacționare OLX. El a fost condamnat la 8 ani și o lună de închisoare pentru fraudă informatică, însă va trebui să plătească și o amendă penală de 2.400 de lei. Decizia nu este însă definitivă și a fost deja atacată de tânăr.
Escrocul de pe OLX a acționat după o metodă, pe cât de simplă, pe atât de eficientă. El s-a prezentat ca un cumpărător de bună credință și a luat legătura cu un comerciant care scosese la vânzare un ceas la mâna a doua.
Conform rechizitoriului, Albert M. a reușit să-și convingă victima că este interesat de obiectul pus în vânzare și i-a cerut acesteia mai multe detalii despre respectivul accesoriu. Mai departe, escrocul i-a cerut vânzătorului o fotografie a cărții de identitate în vederea efectuării unui transfer bancar.
Ploieșteanul este acuzat că a folosit datele personale ale victimei sale pentru a deschide un cont bancar și de contracta un credit la o societate nebancară. El a reușit să facă acest lucru folosindu-se de proceduri online. Contractul de împrumut al tânărului a fost aprobat la doar o zi după ce acesta fusese depus în fals.
Pentru început, el s-a limitat la o sumă mai mică, 500 de lei, însă când a văzut cât de simplu a fost, a mai încercat o dată. A doua oară, Albert M. a solicitat de la o altă societate nebancară suma de 2.000 de lei, aceasta acceptând, de asemenea, după o simplă solicitare online.
Câteva luni mai târziu, victimele de pe OLX au început să primească acasă somații din partea societăților de la care ploieșteanul luase credit. Aceștia s-au adresat polițiștilor care nu au avut nevoie de prea mult timp pentru a-l identifica pe autorul faptelor. El a fost pus sub acuzare pentru fraudă informatică în formă continuată.
”Faptele inculpatului M. Albert, care în data de 26.03.2018 a introdus fără drept date informatice și a atașat o fotocopie a cărții de identitate aparținând martorului A. V. C., precum și un extras de cont modificat, pe numele martorului antemenționat, pe platformele online ale instituțiilor financiare nebancare, rezultând date necorespunzătoare adevărului, respectiv atribuirea în fals a identității martorului, în scopul de a obține un beneficiu material, respectiv contractarea unor împrumuturi în mod fraudulos, fiind cauzate pagube instituțiilor financiare nebancare menționate anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de fraudă informatică în formă continuată (doua acte materiale), prev. de art. 249 C. pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen. și fals informatic în formă continuată”, se arată în rechizitoriu, conform FANATIK.
Instanța a stabilit că bărbatul se face vinovat de faptele de care este acuzat și l-a condamnat la 8 ani și o lună de închisoare, în condițiile în care acesta avea antecedente penale. Ploieșteanul a făcut însă apel, iar procesul se judecă și în prezent la Curtea de Apel Ploiești.
În ultimii ani, platformele de tip marketplace au devenit adevărate puncte de atracție pentru infractorii care găsesc metode din ce în ce mai complexe pentru a-și înșela victimele. Cele mai la modă sunt atacurile de tip phishing/scam, în cadrul cărora clienții primesc linkuri pentru a-și completa datele de pe card într-o interfață care, aparent, aparține unei firme de curierat. Respectiva interfață este însă controlată de hackeri, aceștia intrând în posesia informațiilor necesare pentru a le goli conturile victimelor.
„Desigur, site-ul nu este unul oficial, iar acest lucru este imediat vizibil dacă suntem atenţi la domeniu utilizat: olx-romania-delivery[.]shop. Conversaţia este redirecţionată, la fel ca în atacurile precedente, în afara platformei (WhatsApp), iar scenariul servit pentru a convinge potenţiala victimă să-şi introducă datele de card este tot acela al utilizării serviciului de plată „prin OLX’.
Atacatorii generează un link fals care îl transmit potenţialei victime, încurajând-o să introducă datele cardului, soldul contului şi codul CVV/CVC, sub pretextul de a le fi făcută plata pentru produsul tranzacţionat.
Ca şi în cazul campaniilor frauduloase anterioare, interlocutorul nu este deloc disponibil la telefon şi invocă diverse motive plauzibile pentru acest lucru (interdicţia de a vorbi la telefon în scop personal la job)”, arată experții de la Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO).