Estimările greșite ale ministrului Nelu Tătaru. Două luni de afirmații contrazise de realitate

Declarațiile ministrului Sănătății Nelu Tătaru din ultimele două luni privind evoluția viitoare a epidemiei au dat aproape toate greș, fiind vorba de subestimări clare ale creșterii numărului de cazuri de COVID-19.

Astfel, în luna septembrie, ministrul evoca posibilitatea stabilizării numărului de cazuri la 2.000 pe zi în octombrie urmată chiar de o ușoară scădere. Doar astăzi, peste 10.000 de români au fost înregistrați ca fiind infectați cu SARS-CoV-2.

De asemenea, ministrul Tătaru a modificat constant estimările legate de momentul în care sistemul sanitar ar putea să nu mai facă față numărului de pacienți care au nevoie de spitalizare.

Nelu Tătaru a „profețit” reducerea infectărilor după 15 octombrie

Pe 31 august, Nelu Tătaru afirma că se așteaptă la 1.500 de cazuri zilnice de COVID-19, ca urmare a redeschiderii restaurantelor în spații închise cinematografelor, teatrelor şi şcolilor.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Avem o evaluare care merge până în 1.500 de cazuri, în condițiile în care se respectă regulile. Dacă nu se respectă regulile, vom avea o creștere și atunci vom fi nevoiți să reintervenim cu restricții în anumite zone”, spunea ministrul. Numai că pragul de 1.500 fusese depășit de pe 27 august, zi urmată, ce-i drept, de o scădere a cazurilor noi.

Pe 7 septembrie, Tătaru a evocat pentru prima dată posibilitatea unei scăderi a infectărilor în luna octombrie. „Cred că la jumătatea lunii octombrie ne putem gândi la o pantă descendentă. Până atunci nu ne rămâne decât să gestionăm creşterea care noi credem că va fi mai mică în această perioadă. O creştere asumată odată cu deschiderea anului şcolar şi campania electorală”, a declara ministrul Sănătăţii la postul public de televiziune.

Pe 21 septembrie au fost raportate doar 808 cazuri, fiind vorba de rezultatele testărilor dintr-o zi de duminică. Chiar și așa, ministrul rămânea optimist lansând atunci ciudata exprimare „a doua cocoașă a primului val”. „Respectarea acestor reguli înseamnă rămânerea pe un platou, în jur la 1.500 cazuri, sau alternând în jurul acestei cifre. Dacă menţinem, atunci putem să ne gândim în a doua jumătate a lunii octombrie că putem avea şi o pantă descendentă. Mergem, deocamdată, pe acel platou. Suntem pe a doua cocoaşă a primul val pandemic”, spunea Tătaru.

O zi mai târziu, Nelu Tătaru era întrebat dacă se poate la ajunge la „previziunea sumbră” în care România ar avea 2.000 de cazuri pe zi în luna octombrie. „Eu spun să nu ne gândim la previziuni sumbre. Să ne gândim că fiecare dintre noi trebuie să respectăm precauțiile. Evaluarea școlii o putem face la sfârșitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Evaluăm cele 7 și apoi cele 14 zile de la începutul școlii”, spunea Tătaru invocând însă și apropierea sezonului rece.

Digisport.ro

Diana Șucu, detalii neștiute despre Dan Șucu: ”A slăbit 10 kg. I-a fost greu”

După încă o zi, România înregistra 1.767  de cazuri, iar „previziunea sumbră” cu 2.000 de cazuri la finele lui octombrie s-a dovedit a fi una excesiv de optimistă: pe 31 octombrie, Grupul de Comunicare Strategică anunța nu mai puțin 5.753 de cazuri.

2.000 de cazuri pe zi, plafonul inițial de rezistență al sistemului sanitar

Ce-i drept, estimările lui Tătaru erau făcute cu rezerva respectării regulilor de către populație, deși această variabilă ar trebui inclusă și în previziunile oficialilor. Pe 23 septembrie, ministrul Sănătății avansa și o cifră a infectărilor zilnice la care sistemul sanitar ar încere să dea semne că are probleme. „Putem vedea o creştere până spre 2.000 de cazuri pe zi şi atunci vom vedea cum trepidează şi unităţile de primiri urgenţă şi terapie intensivă, precum şi secţii de boli infecţioase”, a spus Nelu Tătaru.

Pe 3 octombrie, 2.064 de români au fost diagnosticați, însă Tătaru spera încă la stabilizarea situației. O eventuală  creștere ar fi avut loc doar progresiv, din cauza nerespectării regulilor. Chiar și cu o populație relaxată, ministrul nu credea că România va cunoaște o răspândire exponențială a bolii: „Dacă fiecare respectă acele norme, ar trebui să stabilizam acel plafon în jur de 2.000. Dacă nu, vom vedea o creștere progresivă, nu exponențială în perioada următoare.”

Ca un făcut, la câteva zile după această declarație, statisticile prezentate de GCS au luat-o razna, arătând tocmai o creștere exponențială: 8 octombrie – 3.130 cazuri, 14 octombrie – 4.016 cazuri, 23 octombrie – 5.028 cazuri, 29 octombrie – 6.481 cazuri, 3 noiembrie – 7.733 cazuri, 4 noiembrie – 8.651 cazuri, 5 noiembrie – 9.714 cazuri, 6 noiembrie – 10.260 cazuri.

În toată această perioadă, Nelu Tătaru a rămas optimist, ba chiar dădea impresia că sistemul sanitar s-a consolidat aproape peste noapte. Întrebat, pe 7 octombrie, cum se va descurca sistemul sanitar cu 3.000 sau chiar 3.500 de cazuri zilnice, Tătaru a răspuns: „Vom face ce facem și cu aceste 2.500. Mergem în toată țara și căutăm paturi de terapie intensivă acolo unde sunt goale”.

În data de 16 octombrie, ministrul Sănătății încă mai vorbea de o creștere progresivă și spera ca restricțiile introduse la nivel local să-și facă efectul pe la începutul lunii noiembrie. „Vom avea o creştere progresivă şi în următoarele zile, în măsura în care măsurile impuse de acum două zile, şi începând de luni cu evenimentele private, ar trebui să îşi facă efectul în următoarele două-trei săptămâni, dar ţine foarte mult de fiecare dintre noi”, afirma ministrul Nelu Tătaru.

Întrebat dacă se poate spune că România este în valul doi al pandemiei, Tătaru a dat un prim semn că i se clatină încrederea. „Valul doi? Cred că noi am lipit toate valurile în acest moment. În contextul în care Europa a intrat în valul doi, noi neieșind din valul unu l-am prins și pe al doilea. Suntem într-un moment în care avem o creștere a numărului de cazuri și în contextul european al valului doi ne lipim și noi acolo”, a spus ministrul.

În data de 27 octombrie, deja ministrul nu mai lega numărul infectărilor zilnice de un eventual colaps al sistemului sanitar, invocând însă rezistența medicilor români: „Zilnic suntem întrebaţi de paturi ATI şi dacă ajungem la un lockdown sau să alegem între pacienţi. Nu cred, medicul român nu a fost crescut aşa. Ştim ce înseamnă greul, ştim ce înseamnă lipsurile şi, chiar dacă a trebuit, am făcut orice ca un pacient care nu a încăput în ventilator a mers pe o terapie intermediară şi s-a găsit acea soluţie.”

Lockdownul parțial, varianta nemenționată

Pe 2 noiembrie, ministrul Sănătății lăsa de înțeles că vom avea sărbători de iarnă foarte dificile în acest an. „Ce va fi de Crăciun depinde de ce va fi mâine, de ce va fi peste două, trei sau patru săptămâni. Dacă noi nu gestionăm aceste săptămâni, nici nu vreau să mă gândesc la Crăciun”, a spus ministrul Sănătății la B1 TV.

În  urmă cu două zile, pe 4 noiembrie, Nelu Tătaru respingea iarăși posibilitatea lockdownului. Azi-noapte, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis să recomande Guvernului  adoptarea unui lockdown, ce-i drept, parțial. Tot miercuri, ministrul a vorbit despre posibilitatea ca sistemul să nu mai facă față la numărul mare de infectări, care se apropia de 10.000 pe zi. „Depinde foarte mult ce înseamnă acel prag de 10.000, dacă acel prag de 10.000 sunt simptomatici, sunt izolaţi, sunt carantinaţi sau dacă acel prag de 10.000 va colmata sistemul medical, atunci va fi diferit”, a mai spus Nelu Tătaru.