Extrema dreaptă din UE profită de tulburările din Franța. „Visul multicultural al stângii, un coșmar pentru cetățeni”

Extrema dreaptă din Uniunea Europeană, previzibil, încearcă să câștige capital politic de pe urma tulburărilor din Franța. Grupurile naționaliste din întregul bloc comunitar au profitat de revoltele din orașele franceze pentru a obține avantaje politice acasă. Dar și pentru a cere la Bruxelles ca UE să își înăsprească politica de migrație.

Varșovia: „Nu vrem astfel de scene în Polonia”

În Polonia, primul ministru Mateusz Morawiecki a folosit evenimentele din Franța ca pe o oportunitate pentru a justifica respingerea de către Varșovia a pactului privind migrația propus de UE. Majoritatea țărilor membre au aprobat acest pact luna trecută, dar Ungaria și Polonia l-au blocat la summitul Consiliului European de săptămâna trecută.

„Magazine jefuite, mașini de poliție incendiate, baricade pe străzi – asta se întâmplă acum în centrul Parisului și în multe alte orașe franceze”, a scris Morawiecki pe Twitter în timpul summitului. „Nu vrem astfel de scene pe străzile din Polonia. Nu vrem astfel de scene în nici un oraș din Europa”.

De altfel, premierul Morawiecki a criticat sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă, Bruxelles-ul pentru că „încearcă să forțeze Polonia” să accepte pactul privind migrația, care ar introduce cote obligatorii de admitere pentru solicitanții de azil și ar obliga membrii UE care refuză să îi primească să contribuie la un fond european pentru a-i găzdui în altă parte. „Acestea sunt consecințele politicilor de migrație necontrolată pe care suntem forțați să le adoptăm”, a declarat el după ce a postat pe Twitter un videoclip cu scene de haos din Franța juxtapuse cu imagini bucolice filmate în Polonia, scrie Politico.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Roma: „Nu poți veni în Italia și să faci ce vrei”

Premierul polonez nu a fost singurul care s-a folosit de tulburările din Franța – care au avut loc după ce un polițist a împușcat și ucis un adolescent francez de origine nord-africană în timpul unui control al poliției în Nanterre marțea trecută – pentru a face puncte pe plan intern. Subsecretarul italian de Interne Nicola Molteni, membru al partidului de dreapta Liga, a declarat că revoltele din Franța au fost „o certificare a eșecului migrației necontrolate și un avertisment pentru restul Europei”.

Molteni a declarat că este necesar ca Europa să facă mai mult pentru a „gestiona, planifica, ghida valul migrator” și a citat ca model poziția fermă a Italiei sale față de migrație. „Trebuie să ne concentrăm pe muncă și pe echilibrul dintre drepturi și îndatoriri”, a spus Molteni. „Nu poți veni în Italia și să faci ce vrei: există o identitate care trebuie respectată”.

Dreapta și-a consolidat puterea în ultimii ani

Hans Kundnani, analist pentru Europa la Chatham House, a declarat că reacțiile lui Morawiecki și Molteni la tulburările din Franța au fost „exact ceea ce te-ai aștepta” din partea extremei drepte, care a câștigat în mod constant aderență în rândul alegătorilor și și-a consolidat puterea în ultimii ani. Premierul maghiar populist și anti-migranți Viktor Orban se află la putere în Ungaria din 2010, în timp ce partidul Lege și Justiție a lui Morawiecki guvernează Polonia din 2015.

În Franța, Marine Le Pen (Rassemblement national) s-a bucurat de suficientă susținere pentru a se califica în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2017 și 2022. Iar în Italia Georgia Meloni este prim-ministru de anul trecut. Kundnani a declarat că extrema dreaptă a fost deosebit de eficientă în a determina politicienii de centrul-dreapta să își schimbe poziția față de politica de migrație.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

„De la criza refugiaților din 2015, extrema dreaptă a profitat de aceste episoade pentru a cere măsuri mai dure”, a spus Kundnani. „Și au reușit destul de bine să obțină sprijin din partea centrului-dreapta în multe părți ale Europei: în ultimul deceniu, au mers mult mai departe în înăsprirea legilor privind migrația și a politicii de azil”.

Cât mai duri în privința migrației

Kundnani a declarat că este probabil ca partidele de extremă-dreapta să se folosească de ultimele tulburări din Franța pentru a stârni nemulțumirea populară și a împinge partidele de centru-dreapta să adopte poziții mai dure. „Motivul pentru care centrul-dreapta a căutat să înăsprească politicile de imigrație din 2015 este tocmai pentru că vede că argumentele de extremă dreapta în jurul identității, imigrației și islamului au avut câștig de cauză în rândul publicului”, a declarat el.

„Aceasta este lecția pe care au învățat-o de la ascensiunea populismului: că trebuie să fie mai duri în privința imigrației”, a spus el. „Iar această schimbare este, de asemenea, baza cooperării lor tot mai extinse cu extrema dreaptă, în special în guvernele de coaliție”. Partidele de extremă dreapta fac deja parte din guverne de coaliție în țări precum Finlanda și oferă sprijin extern pentru guverne precum cel suedez.

Europa, amenințată de „antieuropeni”

În Spania, unde extrema dreaptă ar putea guverna împreună cu Partidul Popular de centru-dreapta după alegerile naționale de la sfârșitul acestei luni, liderul partidului de extremă dreapta Vox a folosit revoltele din Franța pentru a cere politici mai dure în materie de imigrație. „Europa este amenințată de mulțimi de antieuropeni care distrug secții de poliție, incendiază biblioteci și înjunghie pentru a fura un telefon mobil, care nu sunt dispuși să se adapteze la modul nostru de viață și la legile noastre”, a declarat liderul partidului, Santiago Abascal. „Ei cred că noi suntem cei care trebuie să ne adaptăm”, a adăugat el.

Abascal a negat ideea că sărăcia sau brutalitatea poliției ar putea fi cauzele profunde ale revoltelor, susținând că, în mod similar, creștinii marginalizați nu au comis niciodată acte de violență și acuzând „musulmanii radicali” că se află în spatele tulburărilor care ar putea duce la izbucnirea „unui adevărat război civil” în Franța.

Homosexualii, mai „protejați” de partidele de extremă dreaptă

Abascal a spus că grupurilor minoritare, cum ar fi comunitatea LGBTQ+, le-ar fi mai bine cu partidele homofobe de extremă dreapta decât cu forțele politice centriste care au ales să ignore „ceea ce se întâmplă în Franța”. „Homosexualii se simt mai protejați de partidul meu (…) decât de domnul Macron: oamenii pe care Franța i-a importat le îngreunează posibilitatea de a merge pe stradă”, a spus Abascal. „În schimb, în Ungaria și în Polonia membrii comunității LGBTQ+ se pot plimba liniștiți pentru că în aceste țări chiar se monitorizează cine intră”.

„Visul multicultural al stângii, un coșmar pentru cetățeni”

„Europa nu poate continua să accepte imigranți din țările musulmane”, a conchis el. Între timp, în Belgia, unde anul viitor vor avea loc alegeri regionale și naționale, Tom van Grieken, președintele partidului ultranaționalist Vlaams Belang, a vorbit despre revoltele din Franța și despre incidentele imitate din Belgia din acest weekend. Liderul extremei drepte a declarat că tulburările reflectă că „visul multicultural al stângii este un coșmar multicultural pentru cetățeni”. „Acestea sunt zone în care societatea noastră a fost antrenată de imigrația în masă, iar guvernul are puțin control”, a susținut el, adăugând că autoritățile belgiene „nu au curajul” de a face față problemei.

Dar ce mod de viață trebuie promovat în UE?

Pe lângă faptul că influențează politica internă, extrema dreaptă modelează deja UE, apreciază experții. „Faptul că Comisia Europeană centristă a Ursulei von der Leyen are un comisar european pentru promovarea modului nostru de viață european spune totul”, a observat Kundnani. Dar ce mod de viață ar trebui să promoveze în UE, întreabă criticii de dreapta? „Treaba acelui comisar este, în esență, să țină migranții afară, iar existența acestui post evidențiază faptul că migrația nu mai este tratată ca o problemă politică dificilă, ci mai degrabă ca o amenințare directă la adresa UE”, insistă Kundnani.

Macron trebuie să repare o Franță fisurată

Cu umbra lui Marine Le Pen care se profilează, nu va fi o sarcină ușoară pentru președintele Emmanuel Macron să vindece ruptura dintre instituțiile franceze și tinerii din „banlieues”, suburbiile marginalizate Franța își revine încet-încet după zilele de tulburări urbane de amploare, dar o provocare mai mare se profilează pentru președintele Republicii: cum să abordeze problemele profunde pe care revoltele le-au scos la iveală.

Macron, criticat deseori ca „președintele celor bogați” a mers pe sârmă între a arăta empatie și a transmite un mesaj de duritate după ce un ofițer de poliție l-a împușcat și ucis pe adolescentul Nahel M. săptămâna trecută, ceea ce a dus la revolte. În timp ce străzile au fost inundate de poliție într-un efort de a limita violențele.

Scene de neconceput înainte în Republică

Acum, tulburările par să se diminueze, cel puțin temporar. Dar seria de incidente a alimentat iritarea în jurul brutalității poliției și a tratamentului minorităților rasiale, într-o respingere mai largă și violentă a instituțiilor franceze. În cursul nopții de sâmbătă spre duminică, atacatorii au intrat cu o mașină în casa primarului local din L’Haÿ-les-Roses, o suburbie la sud de Paris, rănind-o pe soția oficialului în timp ce încerca să fugă cu copiii ei mici.

În alte părți ale Franței, violențele declanșate de moartea adolescentului au vizat numeroase simboluri ale Republicii Franceze: școli, secții de poliție, biblioteci și alte clădiri publice. Un oficial guvernamental francez a declarant că violențele au fost fără precedent, după valul de proteste din 2005, și au lovit teritorii care au fost ferite până acum.

Macron: „Manipularea inacceptabilă a morții unui tânăr”

În ultimele zile, Macron a încercat să găsească un echilibru delicat între a da dovadă de compasiune și fermitate. El a descris împușcarea lui Nahel M., în vârstă de 17 ani, în timp ce fugea de poliție, săptămâna trecută, ca fiind „impardonabilă” și „inexplicabilă”. Dar același Macron a criticat revoltele ca fiind „manipularea inacceptabilă a morții unui adolescent”.

Marți, el este așteptat să se întâlnească cu primarii din peste 200 de orașe și localități afectate de violențe. Scopul întâlnirii este de a aduna mărturii la prima mână de la oficialii locali, de a lucra la soluții și de a transmite că guvernul îi susține pe aceștia. După ce și-a scurtat vizita la un summit european săptămâna trecută, Macron a încercat să arate că se află la cârma țării, convocând în mod regulat reuniuni de criză ale cabinetului și dând ordine premierului său și miniștrilor. Sâmbătă, el a anulat o vizită de stat planificată de mult timp în Germania.

Elisee, în permanență în modul de criză

Ședințele perpetue de la Palatul Elysee sunt un semn că guvernul se află în modul de criză – încă o dată. Emmanuel Macron abia a ieșit dintr-o criză politică profundă legată de reformele pensiilor din această primăvară, iar guvernul său se confruntă acum cu mai multă agitație. Primul mandat al lui Macron a fost la fel de zbuciumat, acesta confruntându-se cu protestele Vestelor Galbene, cu pandemia Covid-19 și cu amenințarea mereu prezentă a terorismului în Franța.

Președintele a acumulat „situații de criză dificile, dureroase” care au „lăsat perplexă” lumea din afară, a declarat Bruno Cautres, cercetător în domeniul politicii la institutul Sciences Po. „Este ca și cum Franța ar fi o oală sub presiune, fiecare criză dezvăluie tensiuni, un conflict în societate, tensiuni cu privire la respectul datorat instituțiilor noastre. Țara noastră invocă în mod constant valorile republicane, dar se pare că segmente întregi ale populației nu simt că acest lucru contează pentru ei”, a spus el.

Șocul și furia provocate de moartea lui Nahel, care era de origine nord-africană, i-a forțat pe mulți francezi să se gândească la problemele legate de discriminare, integrare și criminalitate în suburbiile cu mulți imigranți din jurul orașelor franceze. Presiunea publică pentru a examina mai îndeaproape practicile polițienești franceze și acuzațiile de rasism în cadrul forțelor de securitate, dincolo de reexaminarea regulilor de angajare, este în creștere.

Ruptura dintre suburbii și instituțiile țării

În 2017, de exemplu, ofițerilor de poliție li s-a acordat dreptul de a deschide focul în mai multe scenarii ipotetice, inclusiv atunci când un șofer refuză să oprească și este considerat un risc pentru viețile oamenilor. Dincolo de presupusa discriminare din partea poliției, rezolvarea rupturii tot mai mari dintre tinerii defavorizați din suburbii și instituțiile franceze va necesita probabil mai mulți bani pentru politici care vizează abordarea cauzelor profunde și reducerea inegalităților sociale în domenii precum educația și locuințele sociale.

Dar abordarea problemelor din cartierele sărace este dificilă într-un moment în care guvernul încearcă să reducă cheltuielile. După ce a rezistat apelurilor de a da înapoi în fața protestelor pașnice privind reformele sale emblematice în domeniul pensiilor, faptul că Macron a pus mâna pe carnetul de cecuri la scurt timp după protestele din ultimele zile ar putea fi văzut ca o recompensă pentru revoltați.

Nevoia de a reconcilia țara și de a întruchipa legea și ordinea într-un moment în care marjele sale de manevră sunt limitate, după ce a pierdut majoritatea parlamentară anul trecut, nu este o sarcină ușoară pentru Macron. El va trebui să fie atent la partidele de opoziție, în timp ce criminalitatea, identitatea și imigrația – probleme cu care extrema dreaptă și-a făcut de mult timp campanie – vor fi în centrul atenției.

„Ce victime? Republica le-a dat totul de ani de zile”

Dacă liderul extremei drepte, Marine Le Pen, s-a abținut de la alimentarea unei reacții violente împotriva manifestanților, rămânând la strategia sa de a îmbrățișa politica mainstream, locotenentul său de încredere și președintele partidului, Jordan Bardella, i-a atacat pe revoltați: „Ei nu sunt victime, sunt infractori, care sunt privilegiați pentru că sunt oameni cărora Republica le-a dat totul de ani de zile”.

Recentele tulburări au scos la iveală „slăbiciuni” care ar putea „încuraja un discurs populist”, a recunoscut același oficial guvernamental. „Răspunsul nostru politic trebuie să fie unul rezonabil, care să răspundă realității și vieții de zi cu zi a francezilor”, a adăugat el. „Acest lucru este mai ușor de spus decât de făcut”.

Erdogan critică „trecutul colonial și rasismul” din Franța

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care denunță în mod regulat „islamofobia” care ar fi răspândită în Franța, și-a împărtășit analiza revoltelor din această țară. „Trecutul colonial” și „rasismul institutional” al Franței explică izbucnirea violențelor urbane din această țară, a declarat el luni, scrie BFM TV. Liderul de la Ankara și-a exprimat „îngrijorarea” că recentele evenimente din Franța vor „duce la o mai mare opresiune a musulmanilor și a migranților”, după moartea lui Nahel.

Comparând moartea câtorva sute de migranți în largul coastelor Greciei la sfârșitul lunii iunie, în condițiile în care nimeni nu a fost acolo pentru a-i ajuta, cu dispariția foarte mediatizată a celor „cinci oameni bogați care au mers să vadă Titanicul”, el a invocat „semnul unei mentalități coloniale, arogante, inumane, bazate pe supremația omului alb”.

Musulmanii „oprimați”

„Mai ales în țări cunoscute pentru trecutul lor colonial, unde rasismul cultural s-a transformat în rasism instituțional și se află la originea evenimentelor din Franța”, a afirmat el. „Bineînțeles”, a continuat președintele Erdogan, „nu tolerăm jefuirea magazinelor, iar tulburările urbane nu pot fi folosite pentru a se cere dreptate”, dar „este clar că autoritățile trebuie să tragă și ele învățăminte din această explozie socială”.

„Din nefericire, majoritatea imigranților care sunt condamnați să trăiască în ghetouri, oprimați în mod sistematic, sunt musulmani”, a adăugat Recep Tayyip Erdogan. Președintele turc, vorbind în direct la televiziune după o ședință a guvernului său, denunță în mod regulat „islamofobia” care, în opinia sa, domnește în Franța. Presa turcă urmărește îndeaproape revoltele care au izbucnit în Franța după moartea tânărului Nahl, în special postul public de televiziune TRT, care l-a descris pe tânărul născut în Franța ca fiind „algerian”.