Finlanda ignoră avertismentele Rusiei, care nu o vrea în NATO. ”Luăm deciziile cum vrem noi”   

După ce va mai parcurge câteva etape, Finlanda va fi pregătită să trimită cererea de aderare la alianța militară NATO. Asta a declarat marți ministrul de externe al acestei țări pentru CNBC. Națiunea nordică a luat în considerare posibilitatea de a se alătura alianței în urma invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina.

Finlanda, gata să facă pasul istoric spre NATO

Premierul Finlandei, Sanna Marin, a declarat anterior că invazia ”a schimbat situația politicii de securitate în așa fel încât nu se mai poate reveni la situația anterioară”. Aderarea la NATO ar marca o întoarcere bruscă a politicii de neutralitate a Finlandei, care durează de zeci de ani. Totodată, ar putea duce la o reacție din partea Rusiei, al cărei președinte, Vladimir Putin, și-a manifestat opoziția față de extinderea NATO.

Finlanda nu este singura care își reconsideră politica de securitate. Vecina Suedia și-a revizuit, de asemenea, poziția în urma agresiunii Rusiei în Ucraina. Înainte ca ambele țări să adere la alianța de apărare, cei 30 de membri care fac deja parte din NATO vor trebui să aprobe cererile lor. Acest proces poate dura cel puțin câteva luni. Totuși, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit despre o “întârziere minimă” pentru cele două cereri.

“Avem o graniță de peste 1.300 de km cu Rusia, iar atacul Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o schimbare a mediului de securitate din zonă. În aceste condiții, nu ne interesează ce crede Rusia cu privire la o eventuală aderare pentru că suntem o țară independentă și suverană și luăm deciziile așa cum vrem noi”, a declarat ambasadoarea Finlandei la București, Marjut Akola, într-un interviu pentru Wall-Street.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Mesajul Suediei pentru Vladimir Putin

Ea a subliniat că în opinia guvernului de la Helsinki, Finlanda nu este o țintă pentru Rusia. Momentan, cel puțin. La rândul ei, ambasadoarea Suediei la București, Therese Hydén, a abordat deschis acest subiect foarte sensibil pentru securitatea propriei țări. “Putin crede că are dreptul să decidă viitorul țărilor din apropierea Rusiei, inclusiv Suedia, așa că o posibilă aderare la NATO este o reacție normală la această stare de război.

Trebuie să cântărim foarte bine în ce constă intrarea în NATO și dacă suntem bine primiți. De asemenea, este important ca procesul de aderare să fie unul rapid pentru că am fi vulnerabili la un eventual atac al Rusiei, care a amenințat de mai multe ori că vor fi consecințe”, a declarat Therese Hydén.

Dacă vor adera la NATO, armatele Suediei și Finlandei ar schimba semnificativ climatul de securitate atât la granițele Rusiei, cât și în Europa. Ambasadoarea Finlandei amintește că armata țării sale este formată din aproximativ 280.000 de oameni. Este una dintre cele mai mari armate din Europa. La aceste cifre s-a ajuns pentru că în Finlanda este obligatoriu serviciul militar.

Finlandezii nu uită Războiul de Iarnă

În plus, 74% dintre finlandezi sunt gata să își apere țara. Este cel mai mare procent din Europa când vine vorba despre numărul cetățenilor dispuși să meargă la război pentru patria lor. Mai mult, finlandezii au comandat în decembrie 2021 64 de avioane de luptă F-35 de la Lockheed Martin. Bugetul alocat de ei pentru apărare a ajuns la aproape 2%.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

O altă explicație a dorinței de luptă prezentă în rândul majorității finlandezilor o reprezintă, probabil, evenimentele tragice din 1939. Ne referim, desigur, la Războiul de Iarnă. Conflictul armat a izbucnit în momentul în care Uniunea Sovietică a atacat Finlanda la 30 noiembrie 1939, la trei luni după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Ulterior, Uniunea Sovietică a fost exclusă din Liga Națiunilor la 14 decembrie.

În ceea ce privește forţele armate ale Suediei, ele au intensificat activităţile militare de pe insula Gotland. Cea mai mare insulă din Marea Baltică e situată la circa 330 de km de Kaliningrad, unde se află cartierul general al Flotei Baltice a Rusiei. Spre finalul anului 2021, sistemele de rachete de apărare aeriană Patriot au intrat oficial în dotarea Forțelor Armate Suedeze. Este vorba despre cea mai avansată configuraţie a sistemului de rachete citat: Advanced Capability-3 (PAC-3).