România, învinsă în Al Doilea Război Mondial? Adrian Cioroianu, despre victoria împotriva fascismului și despăgubirile calculate până la numărul de țigarete

La 9 mai este sărbătorită Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste. Cu toate acestea, dincolo de faptul că România a întors armele împotriva hitleriștilor, la 23 august 1944, la Conferința de Pace de la Paris, țara noastră a fost declarată țară învinsă. Sancțiunile și despăgubirile impuse României se ridică la milioane de dolari și contabilizează inclusiv… țigările pe care soldații noștri le-au capturat pe frontul rusesc. Contextul și modul în care trebuie să privim momentul în care sovieticii au cucerit Berlinul sunt explicate, în exclusivitate pentru FANATIK, de istoricul Adrian Cioroianu.

Adrian Cioroianu: „Celebrăm victoria împotriva fascismului. Dincolo de despăgubiri, am fost acuzați de ruși că am luat tramvaie, locomotive, blănuri și milioane de… țigarete!”

„Celebrăm și noi ziua victoriei împoriva fascismului. Aceasta este realitatea. Din moment ce toată lumea aștepta să întoarcem armele împotriva Germaniei și, prin voința Regelui, acest lucru a fost realizat, este firesc să privim lucrurile astfel. Noi am rupt alianța cu Germania pentru simplul motiv că aceasta nu mai era sustenabilă”, a început discuția Adrian Cioroianu.

Contextul în care s-au desfășurat lucrurile și care, în ce ne privește, s-a schimbat la 23 august 1944, trebuie, de asemenea, înțeles. Practic, nu putem discuta despre victoria aliaților împotriva Germaniei fără să începem cu momentul în care Armata Română a întors armele împotriva foștilor aliați.

„Trupele sovietice pătrunseseră deja în interiorul țării și riscam să pierdem mult mai mult. Să ne imaginăm doar ce s-ar fi întâmplat dacă Armata Roșie ar fi intrat „eliberatoare” în București. În noile condiții create de actul de la 23 august, rușii n-au mai intrat ca eliberatori”, a atras atenția interlocutorul nostru.

Digi24.ro

GALERIE FOTO „Am 61 de ani, dar am corpul unui bărbat de 38”. Dave explică cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire

Felul în care, dincolo de actul de la 23 august, România a fost obligată să plătească despăgubiri de război a născut, de asemenea, multe comentarii de-a lungul anilor.

„Acest lucru este adevărat. Pe de altă parte, când Armata Română a intrat în Uniunea Sovietică, și noi am fost acuzați de ruși de faptul că am luat tramvaie, locomotive sau blănuri, pe care le-am adus în țară”, a continuat istoricul.

Interlocutorul nostru a amintit faptul că, în anul 1946, sovieticii au dat publicității, în presa românească pe care o controlau, un raport în care arătau jaful pe care l-au făcut trupele române.

„Acest raport se încheia cu numărul de țigarete pe care le-ar fi confiscat armata noastră și le-ar fi trimis în țară. Calculaseră în jur de câteva milioane de țigarete… Întotdeauna învingătorul dictează condițiile”, a subliniat Cioroianu.

Digisport.ro

Sportiva din România devenită vedetă peste Ocean a publicat o imagine cu ea fără haine și americanii ”au explodat”

300 de milioane de dolari, valoarea totală a despăgubirilor de război

Potrivit site-ului Digi 24, despăgubirile pe care România trebuia să le plătească se ridicau la suma de 300 de milioane de dolari. Totuși, prețurile aveau ca referință anul 1938, moment în care exista o marjă de plus 15%. Însă, până la finele ultimei conflagrații mondiale, cotațiile internaționale la mărfuri crescuseră deja cu 33%, iar jumătate din suma datorată de România urma să fie achitată în petrol.

În jur de 54 milioane de dolari au plecat în URSS sub formă de cereale, lemn sau animale, iar restul, până la 300 de milioane, au constat în transferuri de mijloace de transport și în tehnologie industrială. Fabrica de avioane de la Brașov, tipografii, fabrici de țigări și cuptoare siderurgice au fost confiscate de ruși.

În contul despăgubirilor au fost incluse linii de asamblare, 6.000 de vagoane de tren și 355 de vapoare comerciale. De asemenea, au fost înființate Sovromurile, societăți mixte cu capital egal, sovietic și românesc, pentru facilitarea plății despăgubirilor de război.

„Nu are rost să ne lamentăm că România a fost țară învinsă. Acest lucru nu mai este valabil”

Contextul istoric arată clar că România nu avea altă cale, decât aceea de a ajunge la un compromis cu URSS. Deși au existat mai multe tentative diferite, contextul internațional era clar defavorabil României, iar acest aspect a fost decisiv în stabilirea condițiilor de pace de la finalul războiului.

„Mareșalul Ion Antonescu încercase să negocieze cu anglo-americanii, dar era inutil, având în vedere că noi ne găseam în sfera de influență a Uniunii Sovietice, iar aliații deja își împărțiseră responsabilitățile. Acesta este și motivul pentru care rușii au intrat în Berlin. Evident, atât americanii, cât și englezii au pătruns în Germania, dar rușii au vrut să ocupe Berlinul și li s-a oferit această ocazie”, a adăugat istoricul pentru FANATIK.

Adrian Cioroianu a punctat: „În privința României, era evident că noi eram în bătaia puștilor sovietice. Practic, nu aveam nicio șansă să negociem cu anglo-americanii. Nu trebuie să ne punem problema că „sărbătorim” ziua de 9 mai, ca țară învinsă”.

„Ne-am găsit în situația de a fi fost aliați cu Germania. Am întrerupt această alianță atunci când am considerat necesar. Nu are niciun rost să ne lamentăm că România a fost declarată țară învinsă, pentru că acest lucru nu mai este valabil”, a continuat intervievatul nostru.

Alianța cu Reich-ul, esențială la Tratativele de la Paris

Adrian Cioroianu a amintit și faptul că, de la momentul 9 mai 1945, alianțele s-au schimbat de multe ori. „Să ne gândim care era contextul istoric în luna mai a anului 1945 și care este contextul actual, la 77 de ani de la acel moment. Totul s-a schimbat, începând de la mersul societății românești și până la alianțele noastre, astfel că nu are rost să afirmăm că sărbătorim din postura de țară învinsă”, a explicat Cioroianu.

Fostul șef al diplomației românești a amintit faptul că, din 1945 și până la sfârșitul conferinței de pace, care a avut loc la finalul lunii februarie 1947, România a încercat să obțină statutul de țară învingătoare.

„În accepțiunea noastră, la 23 august 1944 am întors armele împotriva Germaniei și am luptat alături de forțele aliate, până la victoria finală. Însă, dorința României a rămas fără rezultat, pentru că nu am primit niciun fel de sprijin, nici măcar din partea țărilor occidentale”, a explicat acesta.

Istoricul consideră că trebuie să ținem cont de faptul că noi declarasem război SUA, în luna decembrie a anului 1941. Așadar, era normal ca solicitările noastre să fie sortite eșecului.

În acest sens, Adrian Cioroianu a declarat: „Mai mult, să privim obiectiv, câte luni calendaristice am luptat alături de nemți și câte alături de aliați, de la începutul Celui de-Al Doilea Război Mondial. Vom observa o disproporție clară, și este evident faptul că am lucrat incomparabil mai mult alături de Germania”.

„Nu am trădat Germania. Era limpede că URSS nu ne va ceda Basarabia!”

În privința României, momentul întoarcerii armelor împotriva Germaniei, dar și campania ulterioară, susținută de armata noastră în Ungaria și în Ceholsovacia, au contat la „îmblânzirea” sancțiunilor. Din punct de vedere istoric, există și voci care au comentat aspectul moral al momentului 23 august 1944. S-au iscat o mulțime de controverse. Totuși, ceea ce s-a întâmplat ulterior, la 9 mai 1945, trebuie judecat clar, deloc sentimental.

Adrian Cioroianu a făcut lumină și în această situație: „Referitor la ceea ce s-a întâmplat la 23 august 1944, trebuie spus că și în trecutul altor țări s-au petrecut asemenea evenimente. Nu putem vorbi despre trădare, și ne punem cenușă în cap inutil. Schimbarea alianțelor ține cont de interesele țărilor, nu de altceva”.

„Din acest punct de vedere, aș putea da nenumărate exemple. În secolul al XVI-lea, regele Franței se alia cu sultanul Imperiului Otoman, împotriva austriecilor. Mai clar, un creștin se alia cu otomanii, împotriva altui creștin. Mai târziu, rușii și germanii s-au aliat împotriva lui Napoleon, iar după alte secole urmau să lupte unii cu ceilalți. În anul 1939, s-au aliat din nou. Au împărțit Europa între ei, iar începând cu anul 1941 s-au luptat unii împotriva celorlalți”, a punctat interlocutorul nostru.

Adrian Cioroianu a continuat: „Așadar, noi nu am trădat pe nimeni. Evoluția războiului ne-a determinat să facem ce era mai bine pentru interesul național, în respectivul moment. Poate chiar și pentru a… pierde cât mai puțin. Chiar așa s-a și pus problema la 23 august, în condițiile date. Era limpede că, ieșind învingătoare, Uniunea Sovietică nu ne va ceda Basarabia”.

Armata Română, eroică în Ungaria și în Cehoslovacia

Mai mult, istoricul a ținut să menționeze și aportul adus de soldații români, la victoria finală asupra Germaniei naziste. După 23 august 1944, Armata Română a participat la contra-ofensiva aliaților, în Ungaria și în Cehoslovacia.

Potrivit Agerpres, cu un efectiv total de peste 538.000 de militari, din care au murit peste 169.822, Armata Română a parcurs, în perioada 24 august 1944 – 9 mai 1945, peste 1.700 de kilometri, de la Marea Neagră, până în Boemia, eliberând peste 200.000 de kilometri pătrați de sub ocupație germană.

„În Cehia există monumente ridicate în memoria soldaților români, iar periodic sunt organizate sărbători, în școli și în primării. La unele dintre ele am participat și eu”, și-a amintit Adrian Cioroianu.

Refacerea țării la finalul războiului, sub semnul sistemului politic

Istoricul a vorbit și despre felul în care România și noua putere de la București a gestionat situația postbelică. Potrivit acestuia, „faptul că, imediat după război, țări precum Germania Federală și Japonia au progresat rapid, spre deosebire de România, ține de popoarele respective și de munca pe care au depus-o”.

„Pe de altă parte, discutăm despre sistemul politic, și este clar că Germania Federală a progresat incomparabil mai mult față de Germania Democrată. Timp de 50 de ani, noi am avut parte de un alt tip de sistem politic, în comparație cu RFG. În schimb, am fi ipocriți dacă nu am admite că, în ultimii 30 de ani, nu am înregistrat și noi un progres substanțial”, a încheiat Adrian Cioroianu, pentru FANATIK.