Un grup de 82 de parlamentari, în majoritate de la PSD, dar și de la celelate formațiuni din arcul guvernamental, au depus la Senat un proiect de lege menit să reducă inegalitatea de tratament dintre stat și cetățean în ce privește plata datoriilor. Astfel, sunt scurtate termenele la care Fiscul trebuie să returneze banii percepuți fără justificare, iar în cazul în care nu le respectă, să plătească penalități de întârziere și dobânzi.
Ideea în sine nu este nouă, însă tentativele de a atenua opresiunea fiscală nu s-au concretizat până acum, astfel că în continuare contribuabilii au fost cocoșați de popriri, penalități și dobânzi impuse de ANAF, în timp ce statul a băgat în faliment multe firme față de care avea creanțe, dar pe care nu le-a achitat la vreme.
„Nimic nu justifică de ce actuala reglementare prevede penalităţi de întârziere, precum şi majorări de întârziere doar în sarcina debitorului – contribuabil/plătitor, iar nu şi în sarcina debitorului – organ fiscal, ambii fiind în aceeaşi situaţie juridică: debitori într-un raport de drept fiscal, aceleaşi reguli care se impun contribuabilului/plătitorului, trebuie să fie aplicate si organului fiscal”, susțin cei peste 80 de semnatari ai proiectului de lege.
Aceștia își propun să pună capăt și situațiilor în care inspectorii fiscali blochează unor persoane fizice toți banii din conturile bancare, deși obligațiile fiscale ale acestora sunt derizorii în raport cu sumele indisponibilizate.
Stabilirea unor obligații cu termene clare pentru ANAF ar reduce tratamentul inegal căruia sunt supuși contribuabilii care, în momentul de față, sunt nevoiți deseori să recurgă la instanță pentru a-și găsi dreptatea. „Măsurile propuse vor reduce litigiile dintre organele fiscale şi contribuabili, costisitoare din punct de vedere al efortului şi al timpului pentru ambele părţi”, se mai spune în expunerea de motive.
În primul rând, este modificat termenul în care cererile depuse de către contribuabil la organul fiscal trebuie soluționate, de la 45 de zile de la înregistrare la 5 zile lucrătoare. Același termen de 5 zile este fixat și pentru restituirea, la cerere, a sumelor plătite sau încasate fără fi datorate. În momentul de față, Codul de procedură fiscală nu prevede niciun termen pentru restituire.
În ce privește diferenţele de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice, termenul este redus de la 60 la 15 zile de la data comunicării deciziei de impunere.
Vestea cu adevărat proastă pentru zapciii ANAF-ului este adăugarea unui articol nou care prevede impunerea de penalități pentru depășirea termenelor de restituire a sumelor. „Penalităţile de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii obligaţiei, inclusiv. Nivelul penalităţii de întârziere este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere și se suportă din acelaşi buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de contribuabil/platitor. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor”, este prevederea esențială a proiectului de lege.
La aceste sume se adaugă și majorările de întârziere care vor fi de 1% din cuantumul sumelor nerestituite sau nerambursate, calculată începând cu ziua imediat următoare expirării termenului.
În ce privește indisponibilizarea conturilor bancare ale datornicilor fiscului, o nouă prevedere stipulează că măsura indisponibilizării va avea ca obiect exclusiv sumele datorate în dosarul de executare, din conturile de disponibilităţi ale debitorului poprit.
Instituirea unei egalități între stat și contribuabil în ce privește achitarea obligațiilor pe care le au unul față de celălalt a fost de mai multe ori supusă atenției în Parlament. Prima inițiativă de acest tip a a aparținut actualului președinte interimar al Senatului, Alina Gorghiu, în 2009, pe vremea când era deputat. Un proiect de lege inițiat de aceasta prevedea ca statul să plătească penalități pentru întârzierile la plata pensiilor, a şomajului, a contribuţiilor de 2% reţinute în vederea virării către ONG-uri şi a rambursărilor de TVA.
Însă criza economică din acei ani a făcut ca propunerea să nu fie adoptată, iar astfel statul să continue să se finanțeze din bani pe care i-a reținut abuziv de la cetățeni și de la companii. Tema a fost vehiculată din nou din 2019 încoace, tot de către liberali, fără însă să se ajungă la instituirea unor penalități pentru obligațiile pe care statul nu le respectă.