Așadar, autoritățile din sudul țării încearcă să stăpânească această epidemie și au închis inclusiv centrele religioase din cauza focarului mortal de virus Nipah din Kerala. Cel puțin doi oameni au murit până acum din 700 de persoane sunt suspectate de infectare, iar acum urmează să fie testate în Kerala.
Potrivit ministrului sănătății Veena George, 77 dintre aceste persoane sunt considerate ”cu risc ridicat”. Oamenii au fost rugați să rămână în case și să fie atenți la starea lor de sănăate. Între timp autoritățile din Kozhikode au închis școlile, iar șapte sate au fost puse în carantină, în condițiile în care nu există niciun vaccin pentru acest virus care ucide 75% dintre oamenii infectați.
La fel ca și Covid-19, virusul s-a transmis pentru prima dată de la animal la om, iar acum se transmite direct de la om la om și prin alimente contaminate. De cele mai multe ori boala debutează cu o durere de cap și stări de somnolență, însă în câteva zile persoana infectată ajunge în majoritatea cazurilor în comă, după care moare.
Kerala s-a confruntat deja cu o astfel de epidemie în 2018, când 77 au murit, în timp ce în 2019 aproximativ 300 de persoane au fost ținute în carantină. Virusul Nipah a lovit și Malaezia în 1998, unde 300 de oameni s-au infectat și peste 100 au murit. Virusul a fost numit după satul Kampung Sungai Nipah din Malaezia, acolo de unde a apărut pentru prima oară.
Virusul Nipah este un virus zoonotic transmis de lilieci, care provoacă infecția cu virusul Nipah la oameni și alte animale, o boală cu o rată ridicată a mortalității. Numeroase focare de boală cauzate de virusul Nipah au avut loc în Africa de Nord-Est și Asia de Sud-Est. Virusul Nipah aparține genului Henipavirus împreună cu virusul Hendra, care a provocat și focare de boală.
Cea mai probabilă origine a acestui virus a fost în 1947, însă doar după anii ’90 a fost documentat cu adevărat și studiat de oamenii de știință, după epidemiile din Malaezia. Printre simptomele infectării cu Nipah se numără febra, durerea de cap, durerile musculare, vărsături și durerile de gât, care pot fi urmate de amețeală, somnolență, encefalită acută, pneumonie acută și convulsii..
Primele cazuri de infecție cu virusul Nipah au fost identificate în 1998, când un focar la fermele de porci din Malaezia peninsulară a infectat 265 de persoane și a ucis 108 dintre acestea. Virusul a revenit în anul următor, în 1999, astfel că focarul a dus la sacrificarea a peste 1 milion de porci, o pagubă imensă pentru acele locuri.
Virusul Nipah a fost clasificat de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor ca agent de Categoria C. Virusul Nipah a fost identificat de către OMS drept o cauză probabilă a unei viitoare epidemii, pe lângă Covid-19 sau alte boli. Pe baza datelor de seroprevalență și a izolărilor de virus, sursa primară pentru virusul Nipah a fost identificată ca fiind liliecii de fructe Pteropid, inclusiv Pteropus vampyrus (vulpe zburătoare mare) și Pteropus hypomelanus (vulpe zburătoare mică), ambii găsiți în Malaezia.
Se crede că transmiterea virusului Nipah de la lilieci la porci se datorează unei suprapuneri tot mai mari a habitatului liliecilor cu cel al porcilor din Malaezia peninsulară. La ferma respectivă de unde a pornit totul, livezile de fructe erau în imediata apropiere a porcilor, permițând scurgerea urinei, fecalelor și fructelor parțial consumate pe porci, care au contaminat fructele.