Forțele europene își extind raza de acțiune în regiunea Indo-Pacific. Între amenințarea Chinei și presiunea SUA

Forțele europene își extind raza de acțiune în regiunea Indo-Pacific. Indo-Pacific, ca regiune în sensul contemporan al definiției acceptate, reprezintă fuziunea dintre Oceanul Indian și Oceanul Pacific pentru a forma un teatru geopolitic, strategic și economic unic și integrat. Ea reunește mai mult de jumătate din populația lumii, unele dintre cele mai dinamice economii din lume și ancorează India în ordinea internațională liberală susținută de SUA și de țările occidentale.

Ascensiunea Chinei și echilibrul de putere

Această mega-regiune maritimă a Asiei se confruntă cu o provocare majoră: ascensiunea Chinei. De la venirea la putere a președintelui chinez  Xi Jinping, Beijingul și-a afirmat clar ambițiile: să devină puterea centrală pe scena internațională și să remodeleze ordinea internațională în conformitate cu ambițiile Partidului Comunist Chinez. Manevrele care rezultă din strategia partidului-stat chinez generează tensiuni și sunt susceptibile de a pune sub semnul întrebării echilibrul de putere la nivel local, regional și chiar global.

Conceptul de regiune Indo-Pacific joacă, astfel, un rol din ce în ce mai important în strategiile tuturor statelor cu interese în oceanele Indian și Pacific. Ea reflectă o realitate geopolitică și geoeconomică rezultată din deplasarea centrului de greutate al economiei și politicii mondiale de la Atlantic la Pacific. Această deplasare, observată începând din 1985, a fost însoțită de ascensiunea celor două puteri emergente, China și India, și de consolidarea sferelor lor de influență, ilustrate în special de proiectul chinezesc al Noilor Drumuri ale Mătăsii. De asemenea, regiunea indo-pacific apare ca o zonă strategică râvnită, care separă cele două mari puteri rivale, Statele Unite și China.

„Scenariul Ucraina” face valuri în Pacific

Războiul început de Rusia în Ucraina face valuri până în Pacific. Vecinii Chinei sunt îngrijorați. Se întreabă: va fi tragedia ucraineană suficientă pentru a-l descuraja pe Xi Jinping de la o aventură militară în Taiwan? În fața acestei incertitudini, țările din regiunea indo-pacific reacționează la fel ca europenii în fața Rusiei: se reînarmează și se apropie de Statele Unite,  scrie Le Monde.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

La rândul lor, forțele europene își extind raza de acțiune în regiunea Indo-Pacific. Timp de decenii, Franța a fost principalul reprezentant al Uniunii Europene în Indo-Pacific și singurul membru care a menținut teritoriile regionale, desfășurând două-trei misiuni pe an. Dar, în ultimii doi ani, a crescut numărul aliaților și partenerilor care își întind capacitatea de a lansa desfășurări militare rapide pe distanțe lungi și de a menține capacitatea operațională în zonă.

Atât Germania, cât și Olanda au desfășurat pentru prima dată nave militare în regiunea Indo-Pacific în 2021, după publicarea de către UE a primei sale strategii privind această regiune. Fregata olandeză HNLMS Evertsen a fost desfășurată timp de șapte luni ca parte a unui grup aeronaval britanic condus de portavionul Queen Elizabeth. De asemenea, olandezii au participat în această perioadă la mai multe exerciții cu Singapore, Japonia și Marina americană, după cum se arată într-un raport din martie 2023 al think tank-ului Centrul de studii strategice de la Haga.

Indo-Pacific, „cea mai importantă regiune de pe glob”

Germania a publicat prima sa strategie privind regiunea Indo-Pacific în 2020, cu accent pe securitate și apărare, și s-a afirmat de atunci cu diverse servicii, vizitând regiunea în fiecare an. „Astăzi, regiunea Indo-Pacific este cea mai importantă regiune strategică de pe Pământ”, a declarat recent ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, într-un comunicat, informează Defense News. „Aici se iau decizii importante privind libertatea, pacea și prosperitatea în lume. Germania este, de asemenea, direct afectată de acest lucru”.

Fregata Bayern a Marinei germane a navigat timp de șase luni în jurul Cornului Africii, traversând mările până în Australia și Japonia. Anul trecut, forțele aeriene germane au trimis șase avioane de luptă Eurofighter, alături de avioane cisternă și de transport, cu misiunea de a ajunge în Singapore în 24 de ore, în cadrul misiunii „Pacific Readiness”. Mijloacele Forțelor Aeriene germane au participat, de asemenea, la exercițiul Pitch Black din Australia în timpul acestei deplasări.

Digisport.ro

Cea mai în formă jucătoare din lume, un car de nervi în meciul cu Jaqueline Cristian: ”Vino aici! Mai mult respect” VIDEO

Germania se implică naval

În acest an, armata germană va fi cea care se va îndrepta spre Pacific, deoarece va participa la exercițiul Talisman Sabre din Australia, care va avea loc între 22 iulie și 4 august. Exercițiul combinat va include, de asemenea, platforme de război naval și aerian germane, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării pentru Defense News. „Participarea germană la exercițiul Talisman Sabre 2023 oferă o foarte bună oportunitate de a exersa interoperabilitatea într-o luptă de mare intensitate cu forțele terestre, aeriene și maritime și de a trimite un semnal clar al solidarității și dorinței Germaniei de a coopera cu partenerii valorici din regiune”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Anul viitor, Marina germană va trimite o altă fregată în regiunea Indo-Pacific, însoțită de o navă de aprovizionare. În plus, Forțele Aeriene ar putea lua parte la o desfășurare aeriană trinațională între Germania, Franța și Spania, a declarat un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene germane. Întrucât cele trei națiuni participă la programul Future Combat Air System (noul avion de luptă european), desfășurarea va servi drept mesaj comun de solidaritate cu partenerii din regiunea Indo-Pacific, a adăugat purtătorul de cuvânt. Deocamdată, nici un plan pentru această desfășurare comună nu este finalizat, dar se speră ca cele trei națiuni să semneze o scrisoare de intenție la Salonul Aeronautic de la Paris, care va avea loc între 19 și 25 iunie, potrivit purtătorului de cuvânt.

Londra își trimite portavionul Queen Elizabeth

Între timp, Italia și-a lansat la începutul lunii aprilie desfășurarea navală de cinci luni din baza navală La Spezia în regiunea Indo-Pacific, după cum a raportat Naval News. Echipajul celei de-a doua nave de patrulare în larg din clasa Thaon di Revel, Francesco Morosini, va face escală în 15 porturi din 14 țări și va participa, de asemenea, la mai multe operațiuni regionale. Această desfășurare marchează prima misiune operațională atribuită navei și echipajului său și este prima dată când nava va opera în afara bazinului mediteranean, servind ca un test al capacității sale de a efectua o desfășurare pe distanțe lungi.

Marina Regală britanică va desfășura un grup aeronaval în regiunea Indo-Pacific în 2025, a anunțat premierul Rishi Sunak în ajunul reuniunii anuale la nivel înalt a țărilor G7 din luna mai, care a avut loc anul acesta la Hiroshima, în Japonia. Vestea a venit în timp ce Sunak și omologul său japonez, Fumio Kishida, au semnat Acordul de la Hiroshima, care presupune angajamente pentru o colaborare mai strânsă în domeniul economic, al apărării, al securității și al tehnologiei. Desfășurarea va fi a doua în regiunea Indo-Pacific pentru portavionul britanic Queen Elizabeth, iar grupul aeronaval va include escorte navale și avioane de luptă F-35 în parteneriat cu Forțele de autoapărare japoneze și alți parteneri regionali.

Aspirațiile UE în regiunea Indo-Pacific

În paralel cu inițiativele individuale ale națiunilor membre, Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a-și consolida poziția de securitate în regiunea Indo-Pacific. Securitatea în această regiune a fost unul dintre cele trei subiecte principale abordate în cadrul celui de-al doilea Forum ministerial anual UE Indo-Pacific, care a avut loc la 13 mai la Stockholm, Suedia. Aproximativ 60 de oficiali la nivel ministerial din ambele regiuni au fost prezenți, trimițând un semnal că UE „realizează că avem un teatru global în care diferite provocări regionale sunt interconectate și, prin urmare, trebuie să avem, de asemenea, o abordare globală în cooperarea cu partenerii din întreaga lume”, a declarat un oficial de rang înalt al UE înainte de forum.

În timp ce oficialul a citat conștientizarea domeniului maritim ca fiind o inițiativă specială de apărare și securitate, el a descris, de asemenea, noi instrumente menite să abordeze „amenințările cibernetice semnificative” din regiune, precum și „manipularea informațiilor străine”. UE a dezvoltat conștientizarea domeniului maritim prin intermediul a două linii directoare, a declarat Frederic Grare, cercetător senior în domeniul politicilor în cadrul programului pentru Asia al Consiliului European pentru Relații Externe.

Printre acestea se numără seria de proiecte privind rutele maritime critice din regiunea Indo-Pacific, lansate în 2015 ca un exercițiu de consolidare a capacităților construit în jurul cunoașterii domeniului maritim, via platforma regională de schimb de informații din Indo-Pacific. Inițiativa a fost concepută pentru coordonare și comunicații maritime, împreună cu programe de formare extinse privind prelucrarea datelor maritime în regiune, potrivit UE.

Prezență maritimă coordonată

O altă linie este crearea unei prezențe maritime coordonate în Oceanul Indian prin intermediul unor patrule comune, exerciții și escale portuare comune, pe care Grare a descris-o ca fiind un efort „embrionar” pus în practică în februarie 2022, chiar în momentul în care a început invazia rusă în Ucraina. „Ne aflăm în fazele foarte, foarte timpurii ale implementării și va dura ceva timp până când se va întâmpla ceva cu adevărat pe teren”, a spus Grare.

Observatorii și analiștii spun că este prea devreme pentru a judeca amploarea implicării UE în domeniul apărării și securității în regiunea Indo-Pacific. Într-adevăr, raportul Centrului de la Haga notează că, întrucât UE nu operează echivalentul Flotei a 7-a a Marinei SUA cu baza în Japonia, „pare evident că, în cazul unui conflict deschis, rolul său ar putea fi aproape neglijabil”. Multe dintre forțele navale ale țărilor UE sunt mai degrabă structurate pentru apărarea litoralului și a coastelor decât pentru războiul expediționar, au declarat analiștii.

Cu toate acestea, au adăugat aceștia, expertiza blocului în gestionarea crizelor, dreptul maritim internațional, cunoașterea domeniului maritim și cooperarea multilaterală în ceea ce privește pirateria, criminalitatea, migrația și pescuitul ilegal ajută la abordarea nevoilor regionale reale. „Consolidarea capacităților în domeniile de mai sus constituie cea mai mare parte a eforturilor europene și principala contribuție la securitatea maritimă regională. Prezența navală poate fi proverbiala ‘cireașă de pe tort’, al cărei scop principal este de a adăuga vizibilitate și credibilitate angajamentului său”, se arată în raport.

UE, între SUA și China

O altă  provocare constă în eforturile UE de a urmări o abordare intermediară între Statele Unite și China. Acest lucru devine însă din ce în ce mai dificil de gestionat în era competiției între marile puteri, a declarat Ben Schreer, director executiv al biroului pentru Europa al Institutului Internațional pentru Studii Strategice din Berlin. În timp ce membrii G7 au exprimat o convergență puternică în respingerea multor abordări ale Beijingului în ceea ce privește războiul din Ucraina, tensiunile cu Taiwanul și accentul repetat pe „reducerea riscurilor” și nu pe „decuplare” de gigantul asiatic a reflectat abordarea UE față de China, precum și pe cea a principalelor națiuni membre, precum Franța și Germania.

Aceste abordări intermediare riscă să submineze eforturile mai constructive la nivel militar, a remarcat Schreer. Franța, de exemplu, a fost activă în organizarea de desfășurări comune în regiunea Indo-Pacific, cu SUA și Australia, și a navigat cu propriile nave militare prin strâmtoarea Taiwan.

Poziția controversată a lui Emmanuel Macron

Dar comentariile președintelui francez Emmanuel Macron din aprilie privind necesitatea de a evita ca europenii să fie antrenați într-o confruntare între SUA și China din cauza Taiwanului a dat de gândit unor părți interesate din regiunea Indo-Pacific, a spus Schreer. Comentariile lui Macron au dus, de asemenea, la dezbateri cu privire la faptul dacă națiunile europene vor continua să își prioritizeze propriile interese interne în regiunea Indo-Pacific, mai degrabă decât o abordare colaborativă din partea întregii uniuni, a adăugat Schreer.

Interlocutorii regionali care au participat la summit-ul anual IISS Shangri-La Dialogue, care a avut loc la Singapore între 2 și 4 iunie, nu se așteaptă neapărat ca UE să devină „un actor major în materie de apărare”, a explicat el. Dar ei vor urmări discursurile miniștrilor Apărării, precum și ale Înaltului reprezentant al apărării și securității UE, Josep Borrell, cu privire la „declarații practice și concrete în ceea ce privește consolidarea posturii de apărare”.