Foto. Ei sunt copiii filosofului Mihai Șora! Familia marelui om de cultură e stabilită în Germania

Mihai Șora s-a născut pe 7 noiembrie 1914, în satul Ianova (comuna Remetea Mare), din Timiș, în familia unui preot. Mihai a studiat la școala primară din comuna Izvin, apoi la Timișoara, terminând studiile liceale în orașul de pe Bega, la liceul Constantin Diaconovici-Loga.

Ca student, Mihai Șora a ales Capitala, unde a studiat Filosofia la Universitatea din București (1934-1938), prilej cu care i-a avut ca dascăli pe Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu sau Mircea Eliade. Apoi, Șora a fost ales bursier la Paris din partea Institutului Francez din București (1938), onoare pe care a împărțit-o cu Eugen Ionescu.

În prezent căsătorit de 7 ani cu poeta Luiza Palanciuc, filosoful a mai fost căsătorit o dată, din 1939 până în 2011, cu Mariana, femeia care l-a făcut de trei ori tată. Alexandra, Andrei și Tom sunt cei trei copii ai lui Mihai Șora, cu toții stabilindu-se la un moment dat în Germania.

Turnat la Securitate de unul dintre băieții lui

În noiembrie 2017, într-un mesaj impresionant, Mihai Șora a dezvăluit chiar că a fost turnat la Securitate de unul dintre băieții săi.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

”Dragi prieteni, am fost „raportat“ (se pare că acesta este verbul corespunzător). În alte vremuri, sub alte stăpâniri, exista turnătoria: foarte lucrativă pentru unii și, în orice caz, menită să țină sub control orice fir de păr care ar fi avut apucături rebele, turnătoria devenise, la un moment dat, în anii ceaușismului târziu, un reflex condiționat pentru mulți oameni, – de la vecinul din bloc, șeful de birou ori colegul de serviciu, la amicul ocazional, prietenul „de nădejde“ sau – în chip dramatic (căci spulbera toate resorturile familiale) – la fiul care își turna tatăl, tatăl care își nenorocea copilul!”

”Ani de zile, am fost urmărit, măturat, turnat, am avut telefonul ascultat, corespondența citită și tradusă… (da, Securitatea avea angajați care traduceau toate scrisorile în limba română, dacă se întâmpla să scrii în franceză, în germană, în engleză sau în alte limbi). Dosarele deschise pe numele meu și aflate în arhiva CNSAS sunt multe, copleșitoare.”

”Așa am aflat (negru pe alb) despre ”angajamentul“ fiului meu, recrutat de Securitate pe când era minor: avea 14 ani. Și tot așa am aflat (și retrăit) răul pe care Securitatea poate să-l facă unui copil, iar copilul poate să-l facă părinților săi. Prin urmare, dragii mei, am trecut prin multe, am văzut multe. Trebuia, de bună seamă, să trăiesc, să văd, să înțeleg și noile tehnologii, începând cu feisbucul. Ieri am trimis o copie după buletinul meu undeva, în eter, și iată că s-au redeschis porțile, iar contul meu a fost deblocat”, a notat afectat Mihai Șora, fără să precizeze care dintre băieți a procedat astfel.

Dacă Alexandra și Andrei s-au născut în perioada petrecută în Franța de Mariana și Mihai Șora (1938-1945), mezinul Tom s-a născut în România, în anii de după terminarea celui de-al doilea război mondial.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Alexandra Șora s-a stabilit în Germania în 1979

Alexandra, cel mai mare dintre copiii lui Mihai Șora, a publicat câteva rânduri emoționante și rare despre tatăl ei în Observatorul Cultural, în 2006. Plecată în Germania încă din 1979, fata filosofului – care intrase la Filologie la 17 ani – își exprima dragostea pentru părintele ei, dar și regretul că nu l-a putut convinge pe acesta să se stabilească, alături de familie, la Munchen.

”Când am fost solicitata sa scriu despre Tata, prima mea reactie a fost o uriasa uimire. Niciodata nu ma gindisem la asa ceva, nici acum, cind stiam ca in mediile romanesti se pregatesc texte cu ocazia viitoarei lui aniversari cu cifra rotunda. (…) Trebuia pentru ca era o ocazie unica sa-i pot arata dragostea mea si, pe aceasta cale neobisnuita pentru noi, sa-i fac un cadou sui generis de aniversare!”

”Mai ales in copilarie si in tinerete nu mi-am pus problema nici a sentimentelor mele fata de el, nici a relatiilor noastre si nici a persoanei lui in sine. Tata era pur si simplu acolo, parte din viata mea. Iar dragostea mea, admiratia, increderea in el erau si ele acolo, in mine. Nu ma gindeam la ele asa cum nu te gindesti la sanatate atunci cind esti sanatos. Distanta si, deci, conditiile pentru a-mi constientiza toate acestea au fost create de emigrarea mea in Germania, in 1979. Dorul si suferinta despartirii au fost de o intensitate la care nu m-am asteptat. Atunci mi-am dat seama doar ca e in ordinea firii ca Tata sa fie linga mine (linga noi)”. 

Fata marelui filosof a povestit apoi și de câte ori a eșuat în demersul familiei de a-l convinge pe Mihai Șora să vină în străinătate și să renunțe la traiul dificil din România comunistă.

”Arghezi i-a spus odata: „Dumneata esti inchis cu sapte lacate“. Cum aminteam mai inainte, multa vreme n-am incercat sa le deschid. Prima incercare dateaza din 1987, cind am venit pentru o scurta vizita in Romania, dupa sapte ani de absenta. Ideea calatoriei ma ingrozea; aveam impresia ca n-o sa ma intorc teafara si nevatamata acasa. Am facut-o, totusi, din mai multe motive: unul era ca obtinusem contractul de angajare definitiva la Universitatea din München, deci ma linistisem in ceea ce priveste „cimpul muncii“ si mi se parea ca este o datorie morala sa revad, din noua mea perspectiva occidentala, locul de unde veneam; altul era sa-l intilnesc pe Tata. Aveam si misiunea din partea familiei, si mai ales a Mamei, de a-l convinge sa emigreze si sa stea cu noi. Misiunea a esuat. Atunci, cind n-aveam cum sa prevad evenimentele din decembrie ’89, am fost foarte trista. Acum imi pare bine ca rezistenta lui pasiva a fost mai tare decit cicaleala mea activa”. 

Fata lui Mihai Șora: ”Tata funcționa după mecanisme interioare diferite de ale tuturor oamenilor pe care îi cunoșteam!”

”Tata functiona dupa mecanisme interioare total diferite nu numai de ale mele, ci si de ale tuturor oamenilor pe care ii cunosteam.(…). A doua poveste care mi s-a intiparit in minte este cea cu hipopotamul din gradina zoologica de la Budapesta. Tata se afla acolo intr-o zi torida de vara, iar hipopotamul statea scufundat in apa, complet imobil, nu i se vedeau decit ochii si narile. Singura miscare pe care o facea era sa clipeasca alene. Lentoarea cu care i se lasau pleoapele pe ochi transmitea o stare de beatitudine si lene paradisiaca. Tata ar fi dorit – mi-a spus – sa fie ca acel hipopotam care reprezenta un ideal greu de atins, si anume sa te poti bucura de existenta in totala destindere si impasibilitate”.

Înțelegând felul dificil al tatălui ei, Alexandra Șora a mărturisit că – la un moment dat – a renunțat să îi pună întrebări esențiale părintelui ei, preferând să construiască o relație onestă și bazată pe bucuriile cotidiene.

”De atunci incoace incerc sa mai deschid „lacate“, dar imi pun singura bete in roate. Mi-e teama sa nu-l perturb cu intrebari „esentiale“ despre viata si moarte, si atunci o iau cu lucrurile cotidiene si ii fac prajituri. Dar tot mai aflu cite ceva despre el, mai mult din deductiile mele decit din vorbele lui, pe care i le scoti cu clestele din gura atunci cind intrebarile se refera la persoana lui. insa uneori se mai dezvaluie si verbal, ca acum citiva ani cind, vazindu-ma enervata si agitata din nu mai stiu ce motiv, mi-a spus: ”Stii ce fac eu cind am cite o problema, imi ajunge cutitul la os si nu mai am incotro? Ma culc“; „Si poti sa dormi?“, l-am intrebat; ”Perfect“ – a fost raspunsul”. 

Alexandra Șora: ”Nu știu dacă tata e un sfânt, dar este sigur un filosof!”

”Odata, ma plângeam unei prietene ca n-am mostenit nimic din capacitatea lui de a pluti peste lucruri, din calmul lui olimpian. „Ce vrei ?“ – mi-a spus ea – „Taica-tau e un sfint“. Nu stiu daca e un sfint, dar este sigur un filozof. Si nu e filozof pentru ca a studiat si a scris filozofie, ci pentru ca asta este el in strafundul fiintei lui. Daca era cioban si pazea oile, tot filozof ar fi fost! München, septembrie 2006”, nota fata filosofului despre părintele ei.

Și Andrei Șora a emigrat în Germania, fiind urmat de fratele Tom, care are o carieră remarcabilă în muzică. Pe lângă asta, Tom – care și-a apărat tatăl în scandalul mediatic din 2019 – are talent și la pictură, fiind apreciat și în acest domeniu.