Gazul metan, pe lista neagră a summit-ului climatic COP28. “Este un pas decisiv”

Discuțiile despre climă se concentrează adesea pe reducerea mult discutatului dioxid de carbon (CO2). Dar Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice, COP 28, se va vorbi și despre metan, deoarece există modalități de combatere a acestui puternic gaz cu efect de seră.

Al doilea gaz cu efect de seră

Metanul (CH4) este un gaz foarte comun, care se găsește în mod natural pe Pământ, fiind principalul component al gazului natural. Este, de asemenea, al doilea gaz cu efect de seră legat de activitatea umană, după dioxidul de carbon. Dar efectul său de încălzire globală este de 28 de ori mai mare decât cel al CO2 în 100 de ani (și de 80 de ori în 20 de ani).

Nivelurile de metan din atmosferă sunt acum de peste două ori și jumătate mai mari decât în epoca preindustrială, iar anul trecut s-a înregistrat o nouă creștere semnificativă. Metanul contribuie, de asemenea, la producerea de ozon, un poluant periculos pentru oameni și ecosisteme.

Aproximativ 40% din metan provine din surse naturale, în special din zonele umede, dar majoritatea (aproximativ 60%) este legată de activitatea umană. Principala sursă umană este agricultura, responsabilă pentru aproximativ un sfert din emisii, provenite din creșterea animalelor (fermentația digestivă a vacilor și oilor și gunoiul de grajd) și din cultivarea orezului (bacteriile se dezvoltă în câmpurile de orez inundate).

Digi24.ro

Avertisment după ce o dansatoare a murit sufocată în timp ce avea relații intime cu iubitul ei

Emisii din gazoducte și deșeuri

Agricultura este urmată îndeaproape de energie (cărbune, petrol, gaz), din cauza scurgerilor din infrastructurile de producție și de transport (gazoducte), precum și a emisiilor deliberate în timpul întreținerii acestora. În sfârșit, deșeurile produc mari cantități de metan atunci când se descompun. Cu toate acestea, Agenția Internațională a Energiei (IEA) subliniază că estimările sunt încă supuse unor „incertitudini semnificative”, chiar dacă se înregistrează progrese, în special datorită utilizării sateliților.

IEA estimează că o reducere rapidă a emisiilor de metan provenite din sectorul combustibililor fosili ar putea preveni o încălzire de până la 0,1°C până la mijlocul secolului: un efect mai mare decât retragerea imediată de pe șosele a tuturor mașinilor și camioanelor. Directorul executiv al IEA, Fatih Birol, subliniază că aceasta este „una dintre cele mai bune și mai ieftine” oportunități de reducere a încălzirii globale, scrie TV5Monde.

Tot ce trebuie făcut este repararea scurgerilor din infrastructura energetică sau să se pună capăt eliberării voluntare frecvente de metan în timpul întreținerii planificate a conductelor.„Scurgerile sunt mult prea mari în regiunile în care se extrage gazul natural, dar unele țări, în special Norvegia, au demonstrat că este posibil să se extragă și să se furnizeze gaz cu un nivel minim de scurgeri”, subliniază William Gillett, director al programului de energie la Consiliul științific al Academiilor Europene de Științe (Easac), intervievat de AFP.

„Astfel de bune practici trebuie să fie adoptate pe scară mai largă”, a mai spus el. În agricultură, de exemplu, este posibil să se modifice dieta rumegătoarelor prin adăugarea de compuși chimici care inhibă producția de CH4. O altă abordare, mai drastică, este reducerea numărului de animale, așa cum recomandă Curtea de Conturi franceză. În cazul orezăriilor, modificarea gestionării apei este cea mai „promițătoare” metodă, potrivit unui raport FAO.

Digisport.ro

FOTO A "măcelărit" imnul în fața a 70.000 de oameni și a ajuns să fie batjocorit în întreaga țară: "Retrage-te!"

Un angajament global

Până în prezent, summit-urile COP au rămas vagi în această privință, dar există deja inițiative care implică țări și companii care adoptă în mod voluntar obiective neobligatorii de reducere a emisiilor de metan. Un angajament global privind metanul a fost lansat în 2021 de Uniunea Europeană și de Statele Unite, cu scopul de a reduce emisiile globale de metan cu 30% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2020. Angajamentul acoperă în prezent aproximativ 150 de țări, dar nu include China, India sau Rusia.

„Pentru a încetini schimbările climatice, va fi esențial ca cei mai importanți actori care nu s-au alăturat încă angajamentului global să facă acest lucru”, subliniază William Gillett. Oamenii de știință de la Easac consideră, de asemenea, că o consolidare a „angajamentului global” – prin adoptarea de măsuri obligatorii sau dublarea obiectivelor de reducere a emisiilor în domeniul energiei – ar reprezenta un succes major pentru COP28.

Statele Unite și China au anunțat că vor include de acum înainte metanul în planurile lor privind clima, iar Beijingul tocmai a elaborat un plan de control al emisiilor sale, deși fără un obiectiv cuantificat. Acesta este „un pas decisiv pentru combaterea unuia dintre principalele gaze cu efect de seră ale țării, care reprezintă 10% din totalul emisiilor”, dar „va fi nevoie de timp pentru a evalua dacă planul poate avea un impact semnificativ în absența unui obiectiv de reducere cuantificat”, consideră Byford Tsang de la grupul de experți E3G.

De asemenea, giganții din domeniul petrolului și gazelor naturale și-au formulat propriile angajamente, de exemplu prin inițiativa Oil and Gas Climate Initiative (OGCI), care vizează emisii zero de la activele lor până în 2030.

Ce sunt COP-urile?

COP 28, care va avea loc între 30 noiembrie și 12 decembrie la Dubai, va fi cea de-a 28-a ediție a marii reuniuni internaționale privind clima, care se desfășoară în mod normal în fiecare an sub egida ONU. COP (conferința părților) reunește cele 198 de „părți”, adică cele 197 de state și Uniunea Europeană, semnatare ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC). CCONUSC este una dintre cele trei convenții de la Rio de Janeiro, adoptată la Summitul Pământului de la Rio de Janeiro din 1992.

Începând din 1995, COP a avut loc în fiecare an într-un oraș diferit (cu excepția COP26, care a fost amânată cu un an din cauza pandemiei Covid-19). Acestea sunt numerotate în ordine cronologică. COP28 din acest an, consacrată climei, urmează COP27 din 2022, care a avut loc la Sharm el-Sheikh (Egipt). Conferințele părților la Protocolul de la Kyoto (cunoscute sub denumirea de CMP) și ale celor 195 de părți la Acordul de la Paris din 2015 (cunoscute sub denumirea de CMA) au loc, de asemenea, în același timp cu COP.

De notat că există COP pentru mai multe alte convenții sau tratate ale Organizației Națiunilor Unite, pe alte teme, cum ar fi deșertificarea sau protecția zonelor umede. Cea privind biodiversitatea are loc doar o dată la doi ani, iar cea mai recentă ediție, COP15 de la Montreal, a avut ca rezultat un acord global fără precedent.

Greta Thunberg: „Bla,bla,bla”

Discuțiile dintre lideri trebuie să aibă ca rezultat un text final, adoptat prin consens și nu prin vot, care să țină cont de diferențele de interese și de poziții, urmărind în același timp, în mod ideal, să facă progrese în lupta împotriva crizei climatice. În marja acestor negocieri, care se desfășoară în general înainte de termen, se întâlnesc diverși lobbyiști și reprezentanți ai ONG-urilor și organizațiilor internaționale.

Militanta suedeză Greta Thunberg a descris COP ca fiind niște „greenwashing” și a rezumat rezultatul unei ediții cu „bla, bla, bla”. La unele reuniuni, discuțiile dintre lideri nu reușesc să producă nici un rezultat concret, în dezacord cu încălzirea globală continuă și cu dezastrele pe care aceasta le provoacă. În 2009, COP15 de la Copenhaga nu a reușit să ajungă la un acord global, chiar dacă a produs un text politic care a implicat în ultimul moment China și SUA.

Cu toate acestea, alte ediții au făcut progrese, începând cu COP21 în 2015. Acesta a dat naștere Acordului de la Paris, primul pact prin care întreaga comunitate internațională s-a angajat să respecte obiectivul de a menține creșterea temperaturii medii globale „cu mult sub 2°C” față de era preindustrială și, dacă este posibil, de a limita creșterea la 1,5°C.

COP26 de la Glasgow (2021) va numi pentru prima dată combustibilii fosili și cărbunele drept cauza principală a încălzirii globale. Dar, sub presiunea Indiei și a Chinei, textul final cere o „reducere” și nu o „ieșire” din folosirea cărbunelui. Se așteaptă ca COP28 din Dubai să atragă un număr record de 80.000 de persoane, sau chiar mai mult, potrivit președintelui său.

Summit climatic prezidat de primul petrolist din Emirate

Alegerea șefului companiei petroliere ADNOC din Emiratele Arabe Unite, Sultan Al Jaber, pentru a prezida evenimentul a fost criticată de ecologiști, dar apărată de alții care văd în aceasta o oportunitate de a vorbi concret despre tranziția energetică. În orice caz, soarta combustibililor fosili se va afla din nou în centrul discuțiilor.

Președinția EAU propune, de asemenea, o serie de obiective concrete care trebuie atinse până în 2030: triplarea capacității mondiale de energie regenerabilă, dublarea îmbunătățirii eficienței energetice, dublarea producției de hidrogen, etc.

COP va fi, de asemenea, o ocazie pentru a realiza prima „evaluare globală” a Acordului de la Paris. Un raport tehnic publicat în septembrie a concluzionat, fără surpriză, că „mai sunt multe de făcut, acum, pe toate fronturile” în ceea ce privește problemele climatice.

În cele din urmă, banii vor face, ca întotdeauna, obiectul unor discuții aprinse, fie că este vorba despre finanțarea promisă de țările bogate pentru adaptarea la schimbările climatice, fie că este vorba despre modalitățile de constituire a unui fond pentru finanțarea „pierderilor și pagubelor” suferite de țările cele mai sărace.