Generalul Nicolae Ciucă „dă milităria jos din pod” în PNL, iar partidul devine „popular”, pe model PPE: conservator, creștin-democrat și liberal

Moțiunea și discursul noului președinte Nicolae Ciucă, dar și declarațiile celor mai importanți lideri de la congresul extraordinar al PNL, arată cel puțin două schimbări majore: întărirea disciplinei de partid și renunțarea la întâietatea doctrinei liberale în favoarea uneia populare, de tip „big tent” sau „catch all party”.

Generalul (r) Nicolae Ciucă „dă milităria jos din pod” în PNL

Cea mai importantă schimbare este cea care privește „disciplina de partid”. Pentru că PNL avea, cu puține excepții, renumele unui partid democratic în interior, cu voci de opoziție pregnante și cu nenumărate „aripi” care s-au tot desprins și apoi au revenit. Și chiar în situațiile în care a guvernat în coaliție, în CDR (1996-2000), Alianța DA (2004-2008) sau USL (2012-2014), PNL a avut constant voci critice și „opoziție internă”.

Dar aceste vremuri par să fi trecut. Platforma cu care a candidat la șefia PNL Nicolae Ciucă, „Uniți pentru o Românie stabilă și puternică”, prevede clar încolonarea partidului în spatele președintelui-premier. Partidul își va păstra „opțiunile politice”, dar deciziile vor fi luate în „organismele de conducere ale Marii Coaliții” și de către premier.

Mai mult, parlamentarii PNL vor fi nevoiți să exercite „cu bună credință controlul parlamentar” și să acorde „susținere programului legislativ al Guvernului”. Până și „observațiile privind funcționarea diferitelor domenii și instituții” vor trebui exprimate doar „în dezbaterile interne și într-un dialog constant și constructiv cu membrii Guvernului și cu Prim-ministrul”, și nu, se deduce, în public sau în presă.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

„Deciziile și opțiunile politice rămân apanajul Partidului, în timp ce aplicarea acestor decizii ține de dinamica din coaliție, de dezbaterile și deciziile din interiorul organismelor de conducere ale Marii Coaliții și de opțiunile Guvernului și ale Prim-ministrului. Grupurile parlamentare vor exercita cu bună credință controlul parlamentar și vor aduce observațiile privind funcționarea diferitelor domenii și instituții în dezbaterile interne și într-un dialog constant și constructiv cu membrii Guvernului și cu Prim-ministrul – Președinte PNL. Parlamentarii PNL vor acorda susținere programului legislativ al Guvernului necesar aplicării programului de guvernare aprobat de către Parlament”, se arată în documentul cu care premierul Nicolae Ciucă a candidat la președinția PNL.

Mai puțină democrație internă, mai multă „eficiență”

„PNL rămâne fidel programului de guvernare de Mare Coaliție asumat la preluarea conducerii Guvernului. (…) Eficiența guvernării este legată de decizii rapide, eficiente și coerente, în situații de criză, dar și de capacitatea de a revizui deciziile inițiale și de a le ajusta în funcție de evoluții.

Acest fapt presupune o legătură rapidă între dezbaterea și decizia politică la nivelul PNL și a coaliției și acțiunea necesară la nivelul guvernării. În actuala formulă, perspectiva deținerii concomitente a funcției de Președinte și de Prim-ministru este un plus politic și o premisă care garantează eficiența guvernării în perioade de criză.

Fundamentul politic pentru această devenire și pentru o Românie puternică este dat de existența unui Președinte al României ce provine din PNL, a unui parteneriat între partid, Premier și Președinte și o Mare Coaliție care poate susține proiectele majore în momentele complicate pe care le traversăm”, este justificarea premierului-președinte pentru deciziile sale de întărire a disciplinei interne.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

„Înțelegerea depășirii rivalităților istorice între cele două mari partide de stânga și de dreapta este o dovadă de responsabilitate față de români și poate crea oportunitățile pentru un sprijin politic larg, prin stabilitate și echilibru. Noi rămânem de dreapta și credem că viitorul dezvoltării și modernizării României este liberal!”, se mai arată în document.

Meritocrația și tehnocrația

Nicolae Ciucă pare să considere dezbaterile politice sau doctrinare drept „gâlceavă” și „discordie”. „Cetățenii români s-au săturat de gâlceavă și de toate aceste discordii care apar în spațiul public”, a spus premierul, explicit, cu referire la contrele lui Florin Cîțu cu PSD. Soluția sa ar putea fi îndepărtarea sau marginalizarea dizidenților din partid și înlocuirea lor cu tehnocrați sau, după cum le spune premierul, „elite de dreapta, din spectrul liberal, creștin-democrat și conservator”.

„Dorim deschiderea partidului la fiecare nivel pentru atragerea profesioniștilor și a persoanelor cu experiență și valoare probate în fiecare domeniu, pe principiul lucrului bine făcut și al omului potrivit la locul potrivit. O viziune împrospătată a partidului trebuie să țină cont de reconectarea la organizațiile și asociațiile profesionale reprezentând profesiile liberale și la asociațiile profesionale din toate domeniile, la reprezentanții cultelor religioase, precum și la cele ale investitorilor privați”, a spus Nicolae Ciucă în discursul său.

Există și o justificare pentru acceptarea politicilor pregnant de stânga ale PSD: „respectarea opiniilor tuturor membrilor societății”, care nu se mai face prin alternanța la guvernare, ci prin „marea coaliție”, necesară din cauza „crizelor”. „Atragerea acestor elite de dreapta, din spectrul liberal, creștin-democrat și conservator este un deziderat pentru a reveni la dreapta coerentă, împlinită și unită. (…) Experiența politică și parlamentară ne permite să realizăm că echilibrul și dreptatea rezidă în respectarea opiniilor tuturor membrilor societății, în cântărirea serioasă și argumentată a soluțiilor alternative și în apărarea orientării corecte, juste și drepte a fiecărei probleme în parte”.

Iar dezbaterea democratică a opțiunilor politice e înlocuită de „expertiză”, pentru „binele cetățeanului”. „Așa se pot lua deciziile potrivite, cu gândul la cetățean și având la bază cele mai bune opțiuni profesionale și de expertiză”, a mai spus Ciucă, adăugând că pentru a câștiga „încrederea electoratului” „trebuie să ne bazăm pe principiile meritocrației și reprezentativității, pe criterii de competență politică, integritate și profesionalism”.

„Depolitizarea” politicii în numele patriotismului și „sacrificiul”

„Patriotismul înseamnă să iei măsurile corecte pentru țară, chiar dacă trebuie să îți asumi costurile politice. Nu poți guverna cu ochii la sondaje, nu poți să fugi de răspunderea luării unor decizii necesare, dureroase pe moment, dar care au rolul de a moderniza țara și care își vor arăta efectul benefic abia peste câțiva ani. Patriotismul se dovedește în puterea de a face lucruri bune, evitând demagogia”, a mai spus premierul.

Iar dacă problema performanței electorale nu mai e o prioritate, partidul poate fi „disciplinat”, iar dezbaterile să nu mai producă „gâlceavă”, ci „decizii”. „Pentru asta, dragi colegi, trebuie să consolidăm principiile și regulile după care se desfășoară viața politică în PNL. Este nevoie să dobândim coerență și încredere în viața internă de partid și să generăm stabilitate, siguranță în acțiunea politică, în actul de guvernare locală și centrală. (…) Ne dorim să avem organizații și mecanisme de partid funcționale, ședințe cu decizii, lideri cu responsabilități clare și o resursă umană competentă”.

Partidul, cel puțin la vârf, pare de acord cu această nouă disciplină de partid. „Avem nevoie de eficiență, firul de decizie trebuie să fie mult mai scurt. Faptul că președintele partidului e și prim-ministru e un lucru foarte bun. (…) Domnul Ciucă lucrează ierarhic. Iar accentul cade pe echipă”, a spus secretarul general al PNL, Robert Sighiartău. Iar ministrul de interne Lucian Bode merge cu declarațiile foarte aproape de ideea partidului-stat: „Trebuie să ne asigurăm că există o sinergie între viziunea pentru viitorul României și viziunea pentru viitorul PNL”.

PNL devine partid popular

Cât de liberal va rămâne viitorul se vede din opțiunile ideologice, care abandonează liberalismul, în oricare dintre variantele sale, în favoarea doctrinei populare. În moțiunea lui Nicolae Ciucă apar câteva referiri firave la libertatea economică și antreprenoriat, dar nu se mai regăsesc teme liberale importante în trecut, mai ales sub președințiile lui Ludovic Orban și Florin Cîțu (cel puțin declarativ) precum reducerea taxelor și a intervenției statului în economie și societate. Impresie întărită și de readucerea la zi a doctrinei protecționiste a PNL de la începutul secolului trecut, intitulată „Prin noi înșine”.

Virajul către doctrina populară începuse la fuziunea cu PDL, partid care era era membru al Partidului Popularilor Europeni. Dar în ultimii ani Ludovic Orban adusese în partid o serie de economiști libertarieni, iar alianța cu USR i-a obligat și la susținerea unor poziții liberale în zona socială. Toate acestea sunt abandonate în favoarea conservatorismului și creștin-democrației.

Platforma lui Nicolae Ciucă prevede, la nivel ideologic, reunirea celor trei curente de dreapta, liberalism, conservatorism și creștin-democrație. Motivul e „geopolitic”. „Situația geopolitică în care ne aflăm, crizele multiple, provocările cărora va trebui să le facem față, precum și obiectivele naționale majore pe care avem șansa și obligația să le realizăm, cer toate o bază de valori solide pentru Partidul Național Liberal. Poți să fii dezvoltat tehnologic, să ai performanțe economice – fără valori, fără oameni care cred în ele și le împărtășesc, ești vulnerabil”, scrie candidatul.

Unitatea politică a Dreptei și platforma comună cu PSD

Obiectivul noului lider al PNL este de a realiza „unitatea politică a Dreptei”. „În acest moment de regăsire de sine a civilizației apusene, a solidarității Lumii libere, PNL este partidul capabil să își asume în România misiunea consolidării temeliei europene și euroatlantice, dezvoltării și modernizării țării, a sintezei dintre modernitatea occidentală și tradiția națională, dintre memorie și schimbare, echilibrul care acceptă toate modurile de viață liber alese de cetățeni, care respectă legea și nu ne duc în extreme”, se mai afirmă în platforma lui Nicolae Ciucă.

Iar pentru a avea un teren comun cu PSD, un partid cu doctrină de stânga, „solidaritatea și grija față de semeni” devine valoare centrală a PNL. „Valorile PNL sunt valorile politicii de dreapta care a modernizat România în trecut, o modernizează acum și o vor moderniza și în viitor: libertatea individuală, garantarea proprietății private, solidaritatea socială și grija față de semeni, antreprenoriatul care produce bunăstare, dar mai ales valorile tradiționale, familia, școala, biserica și armata țării, care ne dau stabilitate și integritate”.

„În cazul PNL, este vorba despre toate valorile și curentele doctrinare ale Dreptei: liberalism, conservatorism și creștin-democrație”, spune Ciucă, susținând „valorile libertății individuale și ale antreprenoriatului care produc bunăstare, garantarea proprietății private din liberalismul clasic, valorile creștin-democrației ce asigură solidaritatea societății și grija față de semeni, valorile conservatoare care dau identitate națională și respect față de înaintași, față de tradiții, pe care le-am văzut atât de importante în momentele de mare cumpănă”.

Și, în fine, o concesie făcută liberalismului, la capitolul  „Respectarea legilor și a demnității umane”. „PNL promovează un stat care stabilește doar regulile și limitează excesele și abuzurile de drepturi și libertăți, în primul rând prin aplicarea strictă și corectă a legii”, se afirmă în moțiunea premierului Ciucă. La ce folosește, atunci, subordonarea partidului față de actul de guvernare, când rolul statului este mai degrabă cel de a legifera și de a veghea la respectarea legii, noul președinte al PNL nu mai explică niciodată.