Verdictul generalului Virgil Bălăceanu, după Conferința Mării Negre: România și Bulgaria, obligate să-și dea mâna. În condiții de conflict, Turcia deține supremația!

Conferința privind securitatea Mării Negre a avut ca scop principal aplicarea noilor strategii ale NATO, în contextul actual. Ordinea internațională din zona Mării Negre ține, cel puțin teoretic, de retragerea Armatei Roșii din Ucraina, o chestiune utopică în momentul de față, dar și de recuperarea de către Kiev a teritoriilor ocupate, în frunte cu peninsula Crimeea, despre care se spune că este vitală pentru Vladimir Putin. Cu toate acestea, generalul Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, a atras atenția asupra adevăratei probleme, aceea a restricțiilor impuse de Turcia și a amintit că România și Bulgaria au ezitat să colaboreze, pentru a schimba „ecuația” din Marea Neagră.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu: „Când unești două „sărăcii” de flote, capeți altă capacitate. Dar, Turcia rămâne actorul impredictibil din Marea Neagră!”

În timpul întâlnirii care s-a desfășurat la București, lucrurile au decurs oarecum previzibil. Prin vocea ministrului de externe Dmytro Kuleba, Ucraina a cerut, din nou, integrarea cât mai rapidă în NATO, iar, pe de altă parte, omologul său român, Bogdan Aurescu, a asigurat auditoriul în privința susținerii respectivei cauze. S-a vorbit foarte mult despre sintagma „Marea Neagră, lac rusesc sau iaz NATO”, însă o teorie pertinentă îi aparține generalului în rezervă Virgil Bălăceanu, care a subliniat, în exclusivitate pentru FANATIK, faptul că, „la ora actuală, este clar că, în contextul unui conflict într-un stat riveran Mării Negre, supremația aparține Turciei”.

Fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles a precizat că, „din acest punct de vedere, există două perspective. Prima este legată de controlul strict al strâmtorilor, iar Convenția de la Montreux are precizări cu privire la tipurile, tonajul, numărul și perioada în care navighează navele statelor care nu sunt riverane, în condiții de război. Turcia a propus Convenției de la Montreux un „apendice” care nu există, în sensul în care a interzis accesul navelor militare prin strâmtori”.

Potrivit interlocutorului nostru, din perspectiva interesului național al României și a dezideratelor Alianței Nord Atlantice, ne interesează, în primul rând, capacitatea de a controla Marea Neagră și de a o „stăpâni” cu o putere militară care să reprezinte un element de descurajare și de apărare. Dar, „din acest motiv, deși nu ne face plăcere să recunoaștem, Turcia deține elementul determinant”.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Pe de altă parte, noi ar trebui să colaborăm mult mai bine cu Bulgaria. Din păcate, nu cooperăm în niciun domeniu cu această țară, iar fiecare are drumul său. Însă, când unești două „sărăcii” și aici mă refer la forțele navale, atunci capeți o altă capacitate. Turcia rămâne un actor impredictibil, dar nu avem încotro. Cu atât mai mult, ar trebui să avem o serie de capacități naționale, pe care să le alăturăm resurselor celuilalt stat membru al NATO apropiat de Marea Neagră și anume Bulgaria”, a subliniat generalul Bălăceanu, cel care a atras atenția și în trecut asupra faptului că revigorarea armatei trebuie să devină o prioritate pentru statul român.

De altfel, ofițerul român a amintit faptul că, la exercițiul militar „Sea Shield” organizat de România, care s-a bucurat de o participare largă și de un număr important de nave de luptă și de sprijin, țara noastră a beneficiat de cele mai multe ambarcațiuni, iar din acest punct de vedere a fost urmată de Bulgaria. „Din păcate, Turcia a rămas datoare, iar ceilalți parteneri din NATO au participat cu forțe aeriene și cu ofițeri de stat major. Motivul este simplu. Turcia nu mai permite navelor militare, indiferent de pavilion și de organizația de apărare sau de securitate reprezentată, să treacă prin strâmtori”, a adăugat partenerul nostru de dialog.

Cum anulează Ankara avantajele marilor puteri ale NATO

Revenind la sintagmele atât de vehiculate în ultima vreme în mass-media, generalul Virgil Bălăceanu a amintit: „La un moment dat, vorbeam despre faptul că Marea Neagră ar fi un lac rusesc. Lucrurile nu mai stau așa. Nu putem pica în extrema cealaltă, dar este o zonă în care, din punctul de vedere al apărării, mai exact al prezenței navale, Turcia este numărul 1 și rămâne statul determinant, în această zonă. Într-o asemenea ecuație, nu mai au importanță nici SUA și nici celelalte mari puteri ale NATO, în speță Marea Britanie, Franța, Germania și Italia”.

Fostul oficial NATO a subliniat că, în contextul actual, trebuie să pornim și de la rezultatele întâlnirii de la București, însă, dincolo de declarațiile care vor apărea în zilele următoare și de spiritul de solidaritate față de Ucraina, este obligatoriu să privim lucrurile mai presus de conflictul armat. Sprijinul pentru Kiev este esențial dar, pe de altă parte, este obligatoriu să ne gândim și la ce înseamnă, în mod practic, NATO și la problemele de apărare și de securitate ale Mării Negre, în sine:

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„Planurile privind prezența navală în mai multe variante sunt esențiale. Să ne imaginăm o grupare militară aflată într-o acțiune condusă de Turcia, la care pot participa SUA, Spania, Franța, Marea Britanie, Italia sau Olanda, dar plecând de la ideea că numai Ankara va permite ca prezența militară a NATO să ajungă la Marea Neagră, în cazul unui conflict. Aici nu discutăm despre exerciții…”

Generalul Virgil Bălăceanu a reamintit faptul că Turcia beneficiază de o capacitate considerabilă inclusiv din punctul de vedere al forțelor terestre. Prin prisma capacității de intervenție rapidă, corpul de reacție rapidă NATO – Turcia este cel mai puternic din cadrul alianței. Celelalte corpuri de reacție ale NATO își constituie puterea prin generare de forță, ceea ce presupune un proces complex.

„Restul țărilor nu au trupe permanente, ci dispun doar de comandamentele corpurilor. Există excepții, precum corpul multinațional de nord-vest, din Polonia, care beneficiază de structuri subordonate. O altă excepție este reprezentată de corpul multinațional de sud-est, din România, care are câteva structuri subordonate reprezentate din unități permanente, dar nu la nivelul corpului NATO – Turcia, care dispune de două divizii foarte bine încadrate”, a adăugat intervievatul nostru.

„Marea Neagră a devenit o mare turcească”

Problema pe care o ridică atitudinea Ankarei modifică esențial calculele din zonă, iar generalul Bălăceanu a argumentat, în acest sens: „Interesul nostru este legat de o bună cooperare și de parteneriatul strategic cu SUA, însă trebuie să plecăm de la această realitate. Nici armata americană nu poate acționa în Marea Neagră, fără consimțământul Turciei. Asistența forțelor terestre, aeriene și a trupelor speciale pe teritoriul României, pentru aplicarea Articolului 5, nu constituie o problemă majoră. Dar, prezența forțelor navale ale statelor membre NATO în acvatoriul Mării Negre este o chestiune extrem de complexă, pentru că depinde de Turcia”.

Revenind la ordinea de zi a Conferinței care s-a desfășurat la București, ideea recuperării Crimeei poate schimba mult datele jocului. Conform spuselor interlocutorului nostru, în condițiile în care această peninsulă va aparține, în continuare, Rusiei, cu atât mai mult chestiunile legate de securitatea Mării Negre vor deveni mai provocatoare și mai complicate și vor necesita soluții pragmatice.

„Pe de o parte, acestea țin de controlul liniilor maritime de comunicații, iar pe de altă parte, depind de o capacitate de interdicție printr-o complexitate de sisteme de lovire, pe care o descopeream la ruși în Peninsula Crimeea, înaintea debutului războiului din Ucraina. Însă, în timpul conflictului militar, Federația Rusă nu a folosit această capacitate”, a specificat generalul Bălăceanu.

Specialistul român a menționat și faptul că, în momentul actual, este obligatoriu ca forțele NATO să dispună de o pondere de capacități militare aflată cel puțin în echilibru, dacă nu superioară Federației Ruse și a revenit la poziția României, luând în calcul acest punct de vedere: „Dacă privim geografia zonei, Dobrogea este situată la o distanță relativ mică față de Crimeea. Dacă rușii dispun de mijloace puternice, este obligatoriu ca, măcar în spațiul dobrogean, România, Bulgaria, etc, într-un cuvânt NATO să aibă o prezență consistentă din punctul de vedere al mijloacelor antinavă, al forțelor navale, al apărării antiaeriene și al prezenței escadrilelor de aviație”.

„Problema devine complexă nu atât din perspectiva Crimeii și a poziționării Federației Ruse, care amenință, în continuare, Ucraina și NATO, ci din punctul de vedere al Convenției de la Montreux și a modului în care Turcia aplică această hotărâre. Războiul din Ucraina demonstrează că Marea Neagră a devenit o mare turcească. Nici rușii nu se pot mișca fără aprobarea Ankarei și drept dovadă, nici nu o fac”, și-a încheiat analiza generalul Virgil Bălăceanu.