News

Germania se înțelege din nou cu Rusia pe seama Europei de Est. Interesele din spatele gazoductului Nord Stream

Acordurile ruso-germane pe seama intereselor țărilor mai mici din Europa Centrală și de Est tind să devină o tradiție când în joc este securitatea energetică a Germaniei.
27.07.2021 | 14:10
Germania se înțelege din nou cu Rusia pe seama Europei de Est. Interesele din spatele gazoductului Nord Stream
Gazoductul Nord Stream 2 a fost construit de Rusia și Germania în pofida protestelor țărilor din Europa de Est
ADVERTISEMENT

Cancelarul german Angela Merkel l-a convins pe Joe Biden să nu aplice sancțiuni la adresa companiilor implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2, astfel că Rusia va putea livra direct gaze naturale Germaniei fără ca acestea să mai tranziteze teritoriul Ucrainei sau Poloniei.

Operaționalizarea gazoductului Nord Stream 2, care pleacă din zona Sankt Petersburg, trece pe sub Marea Blatică și ajunge apoi pe coasta germană, va avea drept consecință previzibilă ieftinirea facturii la energie pentru germani, însă costurile vor fi suportate de Ucraina și țările mici din estul Europei care vor fi mai vulnerabile în fața expansionismului rusesc.

ADVERTISEMENT

Nord Stream ar putea reduce cantitatea de gaze pe care Rusia o livrează Europei prin Ucraina, care are pierde astfel sume considerabile pe care le percepe ca taxe de tranzit, iar Rusia ar căpăta mână liberă să blocheze furnizarea gazelor naturale către Ucraina, ca mijloc de presiune, fără ca acest lucru să-i lase pe germani fără căldură în case.

Ucraina pierde bani și devine mai vulnerabilă față de Rusia

Într-o analiză intitulată „Cancelarii lui Putin” de pe site-ul Politico.eu, este prezentat modul în care Germania a ignorat temerile aliaților săi din NATO și UE și s-a înțeles cu Rusia atunci când la mijloc a fost securitatea sa energetică, în perioada în care funcția de cancelar a fost ocupată de către Gerhard Schröder și Angela Merkel.

ADVERTISEMENT

Cu numai câteva săptămâni înaintea alegerilor din Germania, cancelarul Merkel, ignorând protestele venite din Europa de Est, încheie cu SUA, care în administrația Trump s-au opus vehement construirii gazoductului amenințând cu sancțiuni economice, acordul care va permite finalizarea Nord Stream 2 și care va întări influența Rusiei în ce privește securitatea energetică a Rusiei. După parafarea acordului, Merkel l-a sunat pe Putin. „Președintele rus salută loialitatea constantă a părții germane în ce privește finalizarea acestui proiect în întregime comercial destinat să consolideze securitatea energetică a Germaniei”, a transmis Kremlinul.

Același lucru l-a făcut și cancelarul Gerhard Schröder în septembrie 2005 când a încheiat acordul cu Vladimir Putin pentru construirea Nord Stream 1, care a fost finalizat în 2011. Cu o capacitate totală anuală de 110 miliarde de metri cubi pe an, cele două gazoducte vor permite Rusiei să ocolească rutele terestre din Ucraina, eliminând unul dintre obstacolele care stau în calea unei intervenții și mai dure ale Rusiei, pe lângă anexarea regiunii Crimeea și războiul din estul Ucrainei. De asemenea, va crește nivelul de dependență al Europei de gazul rusesc.

Gazoductul care traversează Ucraina are o capacitate teoretică de 160 de miliarde de metri cubi, însă după o utilizare de cinci decenii, pierderile de pe traseu sunt atât de mari încît ar fi nevoie de 6 miliarde de euro pentru reparații. Prin comparație, conductele Nord Stream, care împreună costă 17,5 miliarde euro, sunt de ultimă generație. Astfel, compania Gazprom va putea trimite gaz Germaniei la un preț mai mic cu mai puține bătăi de cap. În momentul de față, potrivit unui acord valabil până în 2024 inclusiv, Gazprom trebuie să plătească Ucrainei taxe de tranzitare a gazului de 2 miliarde de dolari anual.

ADVERTISEMENT

Alternativele de care dispunea Germania

Industria germană va avea avantajul că va avea o sursă de energie mai ieftină, mai ales că în 2022, Germania își va închide și ultimul reactor nuclear și preconizează să interzică obținerea energiei electrice din cărbune până în 2038. Deși componenta de energie regenerabilă este în creștere, în momentul de față ea reprezintă mai puțin de jumătate. Astfel gazul, mai puțin poluant, va suplini reducerea consumului de cărbune, mai ales că deja 45% din gospodăriile germane folosesc gazul pentru încălzire. Olanda, care actualmente furnizează 30% din necesarul de gaze al Germaniei, intenționează să înceteze extracția din 2030, făcând Nord Stream și mai important.

Criticii proiectului susțin că Germania are mai multe căi de a obține gazul natural, fie prin rutele existente care tranzitează Ucraina sau Belarus și Polonia, fie prin Turcia. Mai este varianta gazului natural lichefiat adus de nave din Statele Unite. Însă Germania preferă să sacrifice Ucraina și să-și strice relațiile cu aliații din Europa de Est pentru a obține gaz ieftin.

În Germania este des folosit termenul de Russlandversteher, „simpatizanții Rusiei”, pentru a descrie o atracție aproape mistică pe care Rusia o exercită asupra unei părți importante a elitei germane. Însă în cazul cancelarilor Schröder și Merkel au existat considerente mult mai prozaice.

ADVERTISEMENT

Schröder, de la cancelar la angajat al Gazprom

Schröder pierduse deja alegerile atunci când a semnat acordul cu Putin pentru Nord Stream 1, iar la câteva săptămâni după ce i-a cedat locul Angelei Merkel a devenit președintel Nord Stream AG, consorțiul companiilor energetice implicate în construirea gazoductului. Fostul cancelar nu a ezitat să-și sacrifice reputația pentru a intra în serviciul lui Putin, funcția sa fiind una foarte bine plătită ce i-a asigurat o bătrânețe liniștită.

Polonia și Ucraina au protestat și atunci, însă rezistența de la acea vreme a fost departe de nivelul de astăzi. În 2005, Putin încă era văzut de mulți ca un potențial partener al Vestului, întrucât președintele Rusiei nu pornise nici războiul cu Georgia, nici nu anexase Crimeea. În Germania, proiectul nu a creat nicio controversă, cu excepția unor nedumeriri legate de rapitatea cu care fostul cancelar a devenit angajatul lui Putin. De altfel, Germania a cumpărat gaz rusesc și în perioada Războiului Rece, deseori în pofida obiecțiilor SUA.

Impactul catastrofei de la Fukushima în Europa

În ce o privește pe Angela Merkel, motivația ei este legată de accidentul nuclear de la Fukushima din 2011. Inițial, cancelarul creștin-democrat intenționa să anuleze decizia luat de anterior de către social-democrați și  Verzi în 2000, prin care ultimul reactor nuclear urma să fie închis în 2022. Merkel credea că tranziția către energia solară și eoliană va cere timp, motiv pentru care centralele atomoelectrice ar trebui ținute în funcțiune mai multă vreme. Însă catastrofa de la Fukushima i-a șocat atât de mult pe germani, încât guvernul german a reveni la planul inițial prin care reactoarele vor fi închise cel mai târziu în 2022. În 2011, circa 20% din electricitatea produsă de Germania era de origine nucleară.

ADVERTISEMENT

Decizia a îngrijorat industriașii germani care au avertizat că, după închiderea reactoarelor și costurile mari ale utilizării cărbunelui, costurile energiei electrice vor crește, în condițiile în care Germania le are oricum printre cele mai mari din lume. „Electricitatea trebuie să devine mai ieftină în Germania astfel încât companiile noastre să poată concura pe plan internațional”, a declarat, luna trecută, Olof Scholz, ministrul de Finanțe și candidatul social-democrat pentru funcția de cancelar.

Astfel că circumstanțele au determinat-o pe Merkel să pună chiar în pericol relația Berlinului cu Washingtonul pentru a construi și al doilea gazoduct Nord Stream, indiferent de beneficiile pe care le va obține Vladimir Putin. Întrebată de un jurnalist, săptămâna trecută, dacă regretă renunțarea la energia nucleară, Merkel a răspuns negativ, precizând totuși că va fi nevoie de o pondere mai mare a gazelor în mixul energetic al Germaniei.

Nu putem – așa cum au cerut unii – să renunțăm la energia nucleară și la cărbune și apoi să reducem și gazele cât de repede cu putință. Așa ceva nu este posibil”, a spus Merkel.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 850. 32 pagini + CD. Doar 10 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri