Guvernul ia în calcul deschiderea unei ”ambasade” în Antarctica. Ce s-a ales de vechea bază, abandonată în 2016

România ia în calcul înființarea unui Institut de Studii Polare, un prim pas către deschiderea unei stații proprii de cercetare în Antarctica. În 2006, țara noastră a primit ”cadou” din partea Australiei o astfel de bază, pe care a abandonat-o zece ani mai târziu.

În 2006, România a primit cadou de la australieni o bază de cercetare

Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării și digitalizării susține ideea înființării acestui institut, prin intermediul Agenției Spațiale Române (ROSA), care ar urma să reprezinte țara noastră în cadrul Tratatului Antarctic, la care am aderat încă de la înființarea acestuia.

România nu a putut depăși statutul de observator în cadrul Tratatului Antarctic, în ciuda unei contribuții importante a țării noastre în domeniu – biologul român Emil Racoviță a ajuns pe continent în 1897, la bordul vasului Belgica. Toate țările membre ale Tratatului Antractic dețin un Institut de Cercetări Polare, iar fără un astfel de for este imposibilă deschiderea unei ”ambasade” în Antarctica.

Paradoxal, România a deținut o bază în Antarctica între anii 2006 și 2016, prin eforturile proprii ale cercetătorului Teodor Negoiță, prin Fundația Antarctică Română. Baza se află în Lasermann Hills și a fost un ”cadou” de la guvernul australian.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Baza românească a fost folosită o singură dată, așa că australienii au luat-o înapoi

„Este o premieră pentru cercetarea antarctică din România, țară semnatară din 1971 a Tratatului Antarctic, care ne dă dreptul la utilizarea teritoriului din Sudul extrem în scopuri pașnice. (…)

Este mult mai ușor pentru o țară aflată într-o poziție geografică ca aceea a României să preia o bază mai veche decât să construiască una nouă”, spunea Teodor Negoiță, la inaugurarea stației.

Înțelegerea cu australienii a fost semnată de Negoiță și a constat într-un memorandum valabil zece ani. Baza a fost numită, inițial, Low-Racoviță și a fost folosită o singură dată, în cadrul ”Primei expediții Naționale Românești 2004-2006”, condusă chiar de Teodor Negoiță.

13.000 de kilometri în linie dreaptă desparte Bucureștiul de Lasermann Hills, acolo unde a fost prima bază românească de cercetare din Antarctica.

În 2011, Teodor Negoiță a murit, la 64 de ani, iar un an mai târziu, statul român și-a asumat ”misiunea Antarctica”, înființând Comisia Națională pentru Cercetări Antarctice (CNCA). Unul dintre obiectivele principale ale comisiei era păstrarea bazei românești, pe care, însă, nu l-a atins.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

La sfârșitul anului 2015, Divizia Antarctică Australiană a cerut părții române să-și asume un ”plan strategic național pentru zona antarctică”. Cum acesta nu exista, memorandumul de înțelegere a fost considerat încheiat. În prezent, stația Low-Racoviță-Negoiță (a primit și numele cercetătorului român, după moartea acestuia) este abandonată.

Sebastian Burduja spune că e interesat, dar încă analizează

”România nu a deținut niciodată o stație de cercetări în Antarctica. Stația a aparținut Australiei și a fost pusă la dispoziția cercetătorilor români pentru o perioadă de 10 ani, prin Memorandumul menționat, semnat de domnul Negoiță cu Divizia Antarctică Australiană, stație pe care domnul Negoiță a numit-o Law-Racoviță-Negoiță. Stația era situată în partea de est a Antarcticii – Lasermann Hills. (…)

Perioada de 10 ani expirând, stația a revenit proprietarului de drept”, a arătat Sebastian Burduja, într-un răspuns la o interpelare din partea deputatului Boris Volosatîi.

20.000 de dolari ar fi trebuit să plătească statul român, costuri anuale ale deplasării și prezenței românești la stația Low-Racoviță-Negoiț

Ministrul mai spune că ”are în vedere efectuarea unei analize privind înființarea unui Institut de Studii Polare”, pentru ca România să poată depăși statutul de observator în cadrul Tratatului Antarctic. Pe viitor, țara noastră și-a putea deschide și o stație propri,e în care să poată efectua cercetări în domenii precum: evaluarea impactului asupra schimbărilor climatice sau consecințele retragerii calotei glaciare. Momentan, perspectiva pare una destul de îndepărtată.

România are o comisie, un institut și un departament, dar puține realizări

În prezent, de problema ”Antarctica” se ocupă Academia Română, care în 2012 a înființat Comisia Națională de Cercetări Antarctice, prin intermediul căreia se plătesc cotizațiile la Comitetul Științific pentru Cercetări Antarctice (SCAR), fără de care țara noastră și-ar pierde inclusiv statutul de membru observator.

De asemenea, guvernul mai deține un Departament de Cercetări Arctice și Antarctice, în cadrul căruia a fost înființat Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB), în subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Din 2015 până acum, instituția a organizat patru expediții în Antarctica, toate la o bază sud-coreeană, prin prisma unui acord cu acest stat. Nici aici, guvernul nu a contribuit prea mult, costurile fiind suportate, în mare parte, din fonduri proprii ale participanților și sponsorizări. Înțelegerea cu sud-coreeni a încetat în 2020, iar de atunci niciun român nu a mai călcat în Antarctica.

În prezent, țările cu cea mai importantă prezență în Antarctica sunt: Argentina (13 stații), Chile (10 stații), Rusia (10 stații), China și Australia (4 stații). Din cele peste 80 de stații de cercetare din Antarctica, doar trei au fost închise, printre care și cea a României.