Impactul incendiilor de pădure, mai sever decât poluarea auto. “Sunt responsabile pentru 20% din emisiile anuale de CO2”

Din Grecia până în Hawaii, trecând prin Canada, planeta este devastată de incendii impresionante. Aceste mega-focuri nu sunt lipsite de consecințe pentru mediu. E drept, incendiile de pădure au existat încă din cele mai vechi timpuri. Aceste incendii se produc în mod natural și sunt cauzate de fulgere și furtuni uscate sau de activitatea vulcanică. De asemenea, ele ajută la regenerarea mediului și a vegetației, deoarece anumite plante s-au adaptat focului în ciclurile lor naturale – acestea sunt cunoscute sub numele de pirofite. Cu toate acestea, dincolo de zonele predispuse la incendii de pădure naturale, oamenii rămân principalii autori ai acestor incendii: 90% dintre incendiile de pădure sunt de origine umană, dintre care 50% sunt cauzate de neglijență.

Incendii: 15,4 milioane de hectare s-au făcut scrum în Canada

Incendiile de pădure reprezintă o amenințare nu numai pentru oameni și infrastructura acestora, ci și pentru mediu. Ele reprezintă un pericol ecologic, deoarece ucid multe animale care pier prinse în capcana foclui, în special din cauza numeroaselor garduri puse de oameni. De asemenea, incendiile distrug habitatele florei și faunei, afectând populațiile și ciclurile de viață ale acestora.

Totodată, flăcările modifică condițiile de viață ale florei și facilitează răspândirea de noi specii care nu erau prezente înainte de incendiu, astfel încât speciile invazive au mai multe șanse de a se stabili și de a se dezvolta în mediu decât înainte de incendiu. În plus, distrugerea pădurilor duce la o mai mare scurgere a apelor de suprafață, ceea ce sporește eroziunea solului și creează instabilitate periculoasă atât pentru oameni, cât și pentru animalele sălbatice.

114 morți în Hawaii

Vara aceasta, aproape 15,4 milioane de hectare s-au făcut scrum în Canada. Este o suprafață mai mare decât cea a Greciei. Dar nici Grecia nu a fost cruțată: 120.000 de hectare au ars începând din ianuarie. Insula Maui din Hawaii a suferit cel mai sever incendiu din ultimele secole înregistrat în Statele Unite, cu un bilanț de aproape 114 morți.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Aceste mega-incendii au consecințe nu numai asupra vieților umane și a pădurilor, ci și asupra mediului în general. Creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, o poluare mai mare: aceste efecte pot fi vizibile atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Mai puțini copaci pentru a absorbi CO2

Mega-incendiile duc inițial la distrugerea copacilor, ceea ce duce la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Copacii acționează ca niște rezervoare de carbon, absorbind și stocând CO2. Cu toate acestea, prin ardere, „un copac mort nu mai poate juca acest rol de absorbție a CO2”, explică Pierre Carregua, climatolog și profesor la Université Côte d’Azur, într-un interviu acordat HuffPost.

Mai mult, „arderea sa eliberează echivalentul a tot ceea ce a stocat”. Așadar, există o dublă eliberare de CO2: cel reținut de copacii care ard și cel legat de combustia propriu-zisă, scrie TV5Monde. Până la 22 august, incendiile din Canada au emis aproape 350 de megatone de carbon. Este de trei ori mai mult decât recordul anterior, stabilit în 2014.

Jean-Baptiste Filippi, cercetător la laboratorul Științe pentru mediu de la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța, a explicat că „incendiile sunt responsabile pentru 20% din emisiile anuale de CO2 la nivel mondial”. Cu toate acestea, el adaugă că acest procent de 20% a existat mai mult sau mai puțin dintotdeauna, pentru că sunt incendii care au avut mereu loc”.

Digisport.ro

FOTO Tehnologia a intervenit, după momentele de la Madrid care au provocat un scandal imens. Rezultatele

Pe de altă parte, Pauline Vilain-Carlotti, doctor în geografie și specialist în gestionarea socială a mediului, subliniază că „problema este că avem o exacerbare a fenomenului din cauza schimbărilor climatice și a activității umane”. Potrivit acesteia, „majoritatea incendiilor sunt provocate de oameni, în timp ce riscurile naturale reprezintă între 5 și 7% din incendiile din întreaga lume”. Ea consideră că responsabilitatea umană pentru incendii ar putea fi evitată prin prevenire.

Mai mult aer poluat

CO2 nu este singurul element nociv eliberat în aer de incendii. În fum se pot găsi particule în suspensie. „Aceste incendii vor emite, de asemenea, compuși organici volatili”, analizează Nathalie Huret, profesor de fizică și chimie atmosferică la Universitatea din Orléans. „Acestea sunt compuși chimici cu durată de viață scurtă care pot provoca episoade de poluare majore și care au un impact major asupra sănătății, cum ar fi poluarea cu particule fine”, explică ea.

Particulele cu un diametru mai mic de 2,5 microni (diametrul unui fir de păr uman) sunt „deosebit de periculoase pentru sănătatea umană și sunt emise în cantități foarte mari”, a declarat Rebecca Hornbrook, specialistă în chimia atmosferei la Centrul Național pentru Cercetare Atmosferică din Colorado. Aceste particule pătrund adânc în plămâni și chiar, potențial, în sânge.

În timp ce impactul poluării provocate de mașini a fost studiat în profunzime, există o lipsă de cunoștințe despre poluarea generată de incendii, a declarat  Christopher Carlsten, directorul Laboratorului de expunere la poluarea atmosferică de la Universitatea British Columbia (Canada). Potrivit celor aproximativ 20 de studii care au fost făcute publice, „se pare că fumul are un impact respirator mai mare decât cardiovascular în comparație cu poluarea auto”, spune el.

Incendiile produc, de asemenea, monoxid de carbon, „care este un gaz cu efect de seră”, explică Nathalie Huret. Acest gaz „ne spune, de asemenea, unde se îndreaptă masele de aer”, continuă ea. „De exemplu, în cazul marilor incendii din Canada, putem vedea fuioare de fum până în Europa”, notează ea. Incendiile pot fi localizate, dar consecințele sunt globale.

Explozie a mortalității

Pe lângă poluare și creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, incendiile prezintă un pericol direct, ucigând oameni. Ca urmare a schimbărilor climatice, incendiile se răspândesc „chiar și în zone care înainte erau ferite, cum ar fi Insulele Canare și Hawaii”, notează Pauline Vilain-Carlotti. Întrucât aceste zone nu sunt obișnuite cu incendiile, ele sunt mai vulnerabile, deoarece „politicile de amenajare a teritoriului nu au luat în considerare aceste riscuri”.

Numărul de victime ale incendiilor reflectă, de asemenea, disparitățile economice dintre zonele afectate. „De exemplu, în Hawaii, unde s-a înregistrat un număr mare de decese, este și locul unde populația este cea mai săracă”, notează Pauline Vilain-Carlotti.

Ca urmare, „serviciile de urgență nu sunt neapărat instruite și nu dispun de aceleași resurse pentru a lupta împotriva incendiilor ca în Canada”. În plus, „în Grecia, mortalitatea este concentrată în principal în rândul populației de migranți”, continuă ea. Așadar, potrivit specialiștilor, incendiile sporesc vulnerabilitatea persoanelor care erau deja vulnerabile.