În ciuda pandemiei de coronavirus, speranța de viață a oamenilor a crescut. Acum e cu peste 6 ani mai mare decât în urmă cu trei decenii

Speranța de viață a adulților a crescut cu 6,2 ani la nivel global între 1990 și 2021, în ciuda unui declin observat legat de pandemia de coronavirus, între 2019 și 2021, potrivit unei noi cercetări publicate în jurnalul Lancet.

Pandemia de coronavirus a scăzut speranţa de viaţa cu 1,6 ani

Mai mulți factori au contribuit la creșterea generală a speranței de viață la nivel mondial în ultimii 20 de ani, inclusiv o scădere a deceselor cauzate de infecții intestinale, cum ar fi diareea, potrivit unei echipe de cercetare condusă de Simon Hay, de la Institutul American pentru Valori și Evaluare a Sănătății (IHME), care operează la Universitatea din Washington. Numai ca urmare a acestei scăderi, speranța de viață a crescut cu 1,1 ani în perioada menționată.

“Al doilea mare impact asupra creșterii speranței de viață este atribuit reducerii mortalității cauzate de infecțiile tractului respirator inferior, care au crescut speranța de viață cu 0,9 ani din 1990 până în 2021”, se mai arată în studiu.

Factorii cheie care contribuie la prelungirea speranței de viață sunt reducerea mortalității cauzate de accidente vasculare cerebrale și boli ale sistemului circulator.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Din cauza pandemiei de coronavirus din 2019 până în 2021, s-a observat o uşoară scădere a speranței de viață. Experții IHME au raportat în urmă cu câțiva ani că odată cu declanșarea pandemiei de coronavirus (între 2019 și 2021), speranța de viață în lume a scăzut cu 1,6 ani, din cauza numărului mare de decese legate de Covid-19.

În funcție de regiune, această tendință a variat foarte mult. Astfel, în perioada menționată, speranța de viață în Asia de Sud-Est, Asia de Est și Oceania a scăzut cu doar 0,4 ani, ceea ce reprezintă cea mai mică scădere totală. La polul opus, oamenii de știință au descoperit că în acelaşi interval de timp, între 2019 și 2021, speranța de viață în Caraibe și America Latină a scăzut cu 3,6 ani.

Între 1990 și 2019, cele mai frecvente cauze de deces au fost bolile coronariene, accidentele vasculare cerebrale, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și infecțiile respiratorii inferioare (în această ordine), au spus experții. S-a mai descoperit că în 2020, Covid-19 a ocupat locul trei în topul mortalităţii, iar în 2021 a urcat pe locul doi.

“Studiul nostru reflectă o imagine nuanțată a sănătății globale”, a declarat co-autorul studiului, Liane Ong. “Pe de o parte, avem realizări monumentale în numeroase țări în ceea ce privește prevenirea deceselor cauzate de boli intestinale, cum ar fi diareea și accidentele vasculare cerebral, dar, în același timp, ne este clar în ce măsură pandemia de Covid-19 ne-a dat înapoi”, a adăugat el.

Digisport.ro

FOTO Tehnologia a intervenit, după momentele de la Madrid care au provocat un scandal imens. Rezultatele

Cercetătorii nu au studiat speranța de viață absolută la nivel mondial, dar Organizația Mondială a Sănătății estimează că între 2000 și 2019 a crescut cu aproximativ 6 ani – de la 66,8 la 73,4 ani.

Ca parte a studiului, oamenii de știință au studiat peste 56.000 de eșantioane și date care le-au fost disponibile, cum ar fi rezultatele autopsiilor, recensămintelor și registrelor de cancer. Scopul lor a fost să analizeze impactul global al bolilor, rănilor și factorilor de risc asupra speranței de viață a adulților. Cercetarea se bazează pe estimări ale mortalității din 288 de cauze de deces, în peste 200 de țări și regiuni ale lumii. Estimările privind Covid-19 sunt derivate din analize de mortalitate excesivă, ca urmare a consecințelor pandemiei de coronavirus în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2021.