Tensiuni pe piața energetică în preajma iernii. Agenția Internațională a Energiei: „Gata cu Epoca de Aur a gazelor”

Deși stocurile de gaze din Uniunea Europeană sunt pline în proporție de aproape 96%, la începutul sezonului de încălzire, Agenția Internațională (IEA) este precaută și avertizeză cu privire la posibile tensiuni pe piața europeană a gazelor.

Risc de iarnă aspră și insuficient GNL

Agenția Internațională a Energiei (IEA) a avertizat, marți, în legătură cu posibile tensiuni pe piața europeană a gazelor, în special în cazul unei ierni grele și a unor noi restricții privind livrările de gaze rusești prin conducte, potrivit unui raport privind perspectivele pieței gazelor până în 2026. „În pofida reechilibrării treptate a piețelor de gaze, riscurile și incertitudinile cântăresc asupra perspectivelor pentru iarna 2023-24”, subliniază Agenția, în raport.

Deși stocurile de gaze din Uniunea Europeană sunt pline în proporție de aproape 96% la începutul sezonului de încălzire a locuințelor, IEA este precaută în ceea ce privește securitatea aprovizionării, care se află în centrul temerilor majore legate de penuria din 2022, în urma invaziei din Rusiei în Ucraina.

„O iarnă cu temperaturi foarte scăzute, combinată cu o disponibilitate mai scăzută a gazului lichefiat (GNL)” transportat pe nave „și o nouă scădere a livrărilor de gaz rusesc prin conducte ar putea reaprinde tensiunile pe piață, în special spre sfârșitul iernii 2023-24”, explică agenția Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu sediul la Paris, scrie Le Figaro.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„Riscul de volatilitate a prețurilor, în special în cazul unei ierni aspre, este, prin urmare, un motiv de îngrijorare”, a adăugat IEA într-un comunicat de presă. De la invadarea Ucrainei din februarie 2022, Moscova și-a redus drastic livrările de gaze prin conducte către UE, ceea ce a determinat guvernele să își reorganizeze de urgență aprovizionarea.

„Cel puțin două provocări majore”

Anul trecut, acestea și-au majorat cu 70% achizițiile de GNL, din care peste 40% provin din Statele Unite, dar și din Rusia (17% din achizițiile europene între ianuarie și iulie 2023). „Suntem într-o poziție mai bună” în acest an, dar Europa se confruntă cu „cel puțin două provocări majore”, a declarat Fatih Birol, șeful IEA, la Paris, luna trecută.

„În primul rând, dacă iarna va fi mult mai aspră decât anul trecut (…). În al doilea rând, Europa primește în continuare gaz din Rusia, iar acesta poate fi întrerupt de la o zi la alta”, a subliniat el. Unele țări din Europa de Est continuă să primească o cantitate mică de gaz rusesc via Ucraina.

Punerea în funcțiune a noilor capacități de GNL așteptate în 2025-2026 „ar trebui să atenueze o parte din îngrijorările legate de securitatea aprovizionării (…) cu care se confruntă piețele de când Rusia a început să rețină livrările”, a declarat Keisuke Sadamori, director pentru piețe și securitate energetică în cadrul IEA, citat în comunicat.

Digisport.ro

VIDEO&FOTO Cum s-a comportat afaceristul Dan Șucu la finalul meciului dintre Rapid și Universitatea Craiova

Sfârșitul „epocii de aur a gazelor”

Pentru IEA, criza energetică mondială din 2022 „a marcat începutul unei noi ere pentru piețele mondiale de gaze, după un deceniu de creștere puternică între 2011 și 2021”, supranumit „Epoca de aur a gazelor”. În viitor, Agenția se așteaptă la o încetinire a creșterii cererii mondiale de gaze (+1,6% pe an între 2022 și 2026, față de o medie anuală de 2,5% între 2017 și 2021)

Această încetinire se datorează unei reduceri a consumului pe „piețele mature” din Asia-Pacific, Europa și America de Nord, unde cererea de gaze a atins un vârf în 2021 și se preconizează că va scădea cu 1% pe an până în 2026, datorită „implementării accelerate a energiilor regenerabile și a îmbunătățirii eficienței energetice”.

În cele din urmă, creșterea cererii va fi concentrată pe piețele asiatice aflate în creștere rapidă și în anumite economii bogate în gaze din Orientul Mijlociu și Africa. Se preconizează că numai China va reprezenta aproape jumătate din creșterea totală a cererii globale de gaze până în 2026.

Neutralitatea climatică: Europa vrea descentralizarea sistemelor de termoficare

Pe măsură ce Europa își urmărește obiectivul de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, transformarea rețelelor de conducte care încălzesc milioane de locuințe reprezintă o provocare inginerească colosală. Rețelele de termoficare traversează orașele și localitățile, transportând apa caldă de la centralele electrice la locuințe. Acest sistem, născut din înclinația sovietică pentru soluții centralizate, s-a răspândit rapid în țările nordice ale continentului după crizele petroliere din anii 1970.

În prezent, 12% din necesarul de încălzire și apă caldă al UE este acoperit de rețelele de încălzire urbană. Acest procent poate ajunge la 40% în țări precum Polonia. În plus, în țările din estul UE, apa este încălzită în principal cu ajutorul cărbunelui, dar va trebui să se găsească soluții mai ecologice dacă se dorește atingerea obiectivelor de neutralitate climatică ale UE.

Ecologie sau calorifere reci?

Pentru a îndeplini cerințele climatice și pentru a decarboniza sistemul de încălzire urbană, Polonia ar trebui să cheltuiască peste 90 de miliarde de euro, potrivit lui Pawel Szczeszek, președintele companiei poloneze de încălzire urbană PTEZ și vicepreședinte al asociației industriei de electricitate PKEE. „Suntem îngrijorați de povara excesivă pe care costurile de transformare a sistemului o vor impune utilizatorilor noștri”, a subliniat el în cadrul unui eveniment recent organizat de Euractiv.

Orașe precum Varșovia, unde o rețea de conducte lungă de 1.800 de kilometri alimentează 80% din locuințe cu încălzire, reprezintă o provocare majoră. Doar 7% din energia utilizată în rețelele de încălzire poloneze este ecologică. Timpul se scurge deja pentru Polonia și pentru alte țări din Europa de Est, unde combustibilii poluanți joacă un rol major în încălzirea urbană.

„Directiva privind eficiența energetică include mai multe măsuri care privesc sectoarele încălzirii centralizate”, explică Madis Laaniste, responsabil politic în cadrul Departamentului pentru Energie al Comisiei Europene. În special, directiva introduce criterii de referință pe care sistemele de încălzire urbană trebuie să le îndeplinească pentru a fi etichetate ca fiind „eficiente” – o condiție esențială pentru a primi ajutor de stat, a explicat el.

Până în 2028, rețelele de încălzire vor trebui să utilizeze un mix de 50% energie regenerabilă, 50% deșeuri sau 75% căldură de cogenerare provenind de la industriile și centralele electrice din proximitate, pentru a fi considerate „eficiente”. Încălzirea urbană va deveni treptat mai ecologică și, până în 2050, ar trebui să fie 100% regenerabilă sau să funcționeze exclusiv pe baza căldurii reziduale provenite din industrie.

Nici un sprijin viitor pentru combustibili fosili

Directiva europeană privind energia regenerabilă crește presiunea asupra statelor membre, cu un obiectiv indicativ de creștere a utilizării energiei regenerabile în încălzirea urbană cu peste 2 % pe an. În paralel, utilizarea biomasei pentru a înlocui combustibilii fosili va deveni mai dificilă ca urmare a unor norme mai stricte în acest domeniu.

„După 2030, nu va exista niciun sprijin pentru noi investiții în soluții care utilizează combustibili fosili”, a explicat Laaniste, adăugând că „după 2035, nu va exista nici un sprijin pentru sistemele care utilizează numai combustibili fosili”.

Mai mult, prețul creditelor de carbon în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) va crește până în 2040 –  la peste 400 de euro pe tonă, conform unor proiecții – împingând sectorul de încălzire urbană din Europa de Est către transformare. Cu toate acestea, companiile poloneze din sectorul încălzirii urbane nu sunt mulțumite de cerințele UE privind amestecurile de combustibili, susținând că acest lucru complică transformarea treptată a rețelei.

„Constatăm că este imposibil să împărțim, de exemplu, sistemele de încălzire urbană din Varșovia, Gdansk și Cracovia în părți mai mici”, a declarat Dorota Jeziorowska, director al PTEZ. „Până în 2045, cu siguranță va fi nevoie de unități de cogenerare a energiei termice și electrice”, a continuat ea, adăugând că sprijinul statului va fi esențial pentru ca această transformare să aibă loc.

Europarlamentarul bulgar conservator Radan Kanev (Partidul Popular European, PPE) a susținut că sprijinul statului ar putea să nu fie suficient. „Transformarea unor facilități atât de mari este o sarcină foarte dificilă”, a declarat el. „Este cu siguranță costisitoare, dar este, de asemenea, o provocare inginerească foarte serioasă, fără o soluție evidentă”.

Exemplul Vienei

Cum pot răspunde companiile de termoficare la presiunea exercitată de Bruxelles, abordând în același timp aspectele tehnice ale unei transformări de o asemenea amploare? Julien Joubert, care se ocupă de planificarea transformărilor în cadrul Energy Cities, o asociație care reunește câteva sute de orașe din 30 de țări europene, a sugerat ca guvernele să se inspire din activitatea desfășurată la Viena.

La fel ca Polonia și Bulgaria, Viena arde combustibili fosili, deșeuri și biomasă pentru a-și încălzi milioanele de locuitori. „În prezent, strategia Vienei nu este de a recurge la biomasă, ci mai degrabă de a dezvolta energia geotermală și de a recupera căldura reziduală generată de industrie”, a declarat el. Orașul Munchen are planuri similare, a adăugat  Joubert.

Începând cu 2026, compania de electricitate din Viena, Wien Energie, intenționează să furnizeze apă caldă pentru 20 000 de gospodării folosind energie geotermală, cifră care va crește la 120 000 de gospodării până în 2030, înainte ca rețeaua de încălzire a orașului să ajungă la neutralitate din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2040. Acesta este un viitor greu de imaginat pentru Varșovia, unde compania de electricitate intenționează să folosească apă încălzită cu cărbune până la mijlocul anilor 2040.