Încă un puci militar într-o țară africană. Ce s-a întâmplat în celelalte state din Africa Centrală și de Vest

Un grup de ofițeri militari de rang înalt din Gabon susțin că au preluat puterea în primele ore ale zilei de miercuri, la câteva minute după ce organismul electoral al statului centrafrican a anunțat că președintele Ali Bongo a obținut un al treilea mandat. Este al optulea puci militar din regiune în ultimii trei ani.

Încă un puci militar într-o țară africană

Într-o declarație difuzată de canalul de televiziune Gabon 24, ofițerii au declarat că reprezintă toate forțele de securitate și apărare din Gabon. Puciștii au anunțat anularea rezultatelor alegerilor, închiderea tuturor frontierelor până la noi ordine și dizolvarea instituțiilor statului.

După anunțul îndepărtării de la putere a președintelui Bongo, a cărui familie a condus țara producătoare de petrol și mangan timp de peste o jumătate de secol, în capitala Libreville au fost auzite focuri de armă, relatează Reuters.

Reprezentanții guvernului dizolvat nu au făcut până acum nicio declarație. De asemenea, nu există informații despre locul unde se află Bongo, care a fost văzut ultima dată în public exprimându-și votul la scrutinul de sâmbătă.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Printre instituțiile statului pe care puciștii le-au declarat dizolvate se numără guvernul, senatul, adunarea națională, curtea constituțională și organismul electoral.

Lovitura de stat din Gabon va fi, în cazul în care va avea succes, cea de-a opta în Africa Centrală și de Vest din 2020 încoace. În iulie, a avut loc cel mai recent puci militar din regiune, cel din Niger. Armata a preluat puterea și în Mali, Guineea, Burkina Faso și Ciad.

Nigerul și alte țări din regiunea Sahel se confruntă cu insurecții islamiste care au erodat încrederea în guvernele democratice. Gabonul, care se află mai la sud, pe coasta atlantică, nu se confruntă cu aceleași provocări, dar o lovitură de stat ar sugera un nou semn de regres democratic într-o regiune instabilă.

Familia Bongo, la conducerea Gabonului peste cinci decenii

Familia Bongo a condus națiunea producătoare de petrol, dar săracă, timp de 56 de ani. Criticii spun că nu a făcut prea multe pentru a canaliza petrolul și alte bogății către populația de aproximativ 2,3 milioane de persoane, dintre care o treime trăiesc în sărăcie.

Digisport.ro

FOTO Tehnologia a intervenit, după momentele de la Madrid care au provocat un scandal imens. Rezultatele

Ali Bongo, în vârstă de 64 de ani, i-a succedat tatălui său, Omar, în funcția de președinte în 2009 și a fost reales în 2016 în urma unor alegeri contestate.

Guvernul a declarat că interdicția de acces la internet și starea de asediu au fost necesare pentru a preveni răspândirea știrilor false și pentru a proteja siguranța publică. De asemenea, statul a închis internetul timp de câteva zile după victoria lui Bongo în alegerile din 2016, care a provocat proteste violente în urma cărora clădirea parlamentului a fost incendiată.

În ianuarie 2019, Gabonul a dejucat o tentativă de lovitură de stat militară, după ce soldații au capturat pentru scurt timp postul de radio de stat și au difuzat un mesaj în care se spunea că Bongo, care suferise un atac cerebral cu câteva luni înainte, nu mai era apt pentru funcție. Situația a fost restabilită câteva ore mai târziu, după ce doi dintre presupușii puciști au fost uciși, iar alții au fost arestați.

Soarta celorlalte țări din “centura loviturilor de stat”

Lovitura de stat din Gabon ar reprezenta a opta lovitură de stat din 2020 încoace în Africa Centrală și de Vest, o regiune care în ultimul deceniu a făcut eforturi pentru a scăpa de reputația de “centura loviturilor de stat” (coup belt n.r.), doar pentru ca insecuritatea persistentă și corupția să deschidă ușa liderilor militari.

Niger

În iulie 2023, membri ai gărzii prezidențiale din Niger l-au reținut pe președintele Mohamed Bazoum în interiorul palatului său și au apărut la televiziunea națională spunând că preiau puterea pentru a opri “deteriorarea situației de securitate și proasta guvernare”.

Câteva zile mai târziu, junta l-a declarat șef de stat pe șeful gărzii prezidențiale, Abdourahamane Tiani, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la securitatea unei regiuni în care Nigerul s-a alăturat încercărilor puterilor occidentale de a limita insurecțiile grupărilor legate de Al Qaeda și Statul Islamic.

ECOWAS, principalul bloc din Africa de Vest, a încercat să negocieze cu liderii loviturii de stat, dar a declarat că este pregătit să trimită trupe în Niger pentru a restabili ordinea constituțională dacă eforturile diplomatice eșuează.

Nigerul a autorizat forțele armate din Mali și Burkina Faso, de asemenea țări în care armata a preluat puterea, să intervină pe teritoriul său în cazul unui atac.

Burkina Faso

În ianuarie 2022, armata din Burkina Faso l-a înlăturat de la putere pe președintele Roch Kabore, acuzându-l că nu a reușit să limiteze violențele comise de militanții islamiști.

Liderul loviturii de stat, locotenent-colonelul Paul-Henri Damiba, s-a angajat să restabilească securitatea, dar atacurile s-au agravat, erodând moralul forțelor armate, ceea ce a dus la o a doua lovitură de stat în septembrie 2022, când actualul lider al juntei, căpitanul Ibrahim Traore, a preluat puterea.

Guinea

În septembrie 2021, comandantul forțelor speciale, colonelul Mamady Doumbouya, l-a înlăturat pe președintele Alpha Conde. Cu un an mai devreme, Conde modificase constituția pentru a eluda limitele care l-ar fi împiedicat să candideze pentru un al treilea mandat, declanșând revolte de amploare.

Doumbouya a devenit președinte interimar și a promis o tranziție către alegeri democratice în termen de trei ani. ECOWAS a respins calendarul și a impus sancțiuni membrilor juntei și rudelor acestora, inclusiv înghețarea conturilor lor bancare.

Ulterior, regimul militar a propus începerea tranziției de 24 de luni în ianuarie 2023, dar partidele de opoziție afirmă că nu a făcut prea multe pentru a pune în aplicare instituții și o foaie de parcurs pentru a reveni la un regim constituțional.

Ciad

În aprilie 2021, armata Ciadului a preluat puterea după ce președintele Idriss Deby a fost ucis pe câmpul de luptă în timp ce vizita trupele care luptau împotriva rebelilor din nord.

În conformitate cu legislația Ciadului, președintele parlamentului ar fi trebuit să devină șef al statului. Dar un consiliu militar a intervenit și a dizolvat parlamentul în numele asigurării stabilității.

Fiul lui Deby, generalul Mahamat Idriss Deby, a fost numit președinte interimar și însărcinat să supravegheze o tranziție de 18 luni până la alegeri. Transferul neconstituțional de putere a dus la revolte în capitala N’Djamena, care au fost reprimate de armată, mai relatează Reuters.

Mali

În august 2020, un grup de colonei conduși de Assimi Goita l-a înlăturat pe președintele Ibrahim Boubacar Keita. Lovitura de stat a avut loc în urma protestelor antiguvernamentale legate de deteriorarea securității, de contestarea alegerilor legislative și de acuzațiile de corupție.

Sub presiunea vecinilor din Africa de Vest, junta a fost de acord să cedeze puterea unui guvern interimar condus de civili, însărcinat cu supravegherea unei tranziții de 18 luni până la alegerile democratice care urmau să aibă loc în februarie 2022.

Dar liderii loviturii de stat au intrat în conflict cu președintele interimar, colonelul în retragere Bah Ndaw, și au pus la cale o a doua lovitură de stat în mai 2021. Goita, care ocupase funcția de vicepreședinte interimar, a fost numit președinte.

ECOWAS a ridicat o parte din sancțiunile impuse statului Mali după ce conducătorii militari au propus o tranziție de doi ani spre democrație și au publicat o nouă lege electorală. Țara urmează să organizeze alegeri prezidențiale în februarie 2024 pentru a reveni la regimul constituțional.