Lovitură de stat în Niger. Rusia, la concurență cu Franța pentru influență în statul african

Lovitură de stat în Niger. Într-o scena familiară telespectatorilor din Africa de Vest – la televiziunea națională, programele sunt brusc întrerupte și pe micul ecran apar soldați în uniforme de luptă pentru a proclama punerea sub acuzare a președintelui – în Niger, soldații răzvrătiți au anunțat în noaptea de miercuri 26 spre joi 27 iulie că au preluat puterea.

Rusia vrea influență în Niger

Evenimentele din Niger vin după cele din Mali, zguduit de două lovituri de stat în 2020 și 2021, și Burkina Faso, unde au avut loc două puciuri în 2022. Scenariul constituia o temere veche de luni de zile a aliaților președintelui destituit Mohamed Bazoum, în primul rând Franța, care a redistribuit în această țară nucleul campaniei sale antijihadiste.

Această lovitură de forță ar putea modifica și mai mult raportul de forțe în Sahel, în defavoarea Occidentului. Speranța Europei că ar putea susține o insulă de stabilitate în Africa de Vest dispare pe măsură ce Nigerul alunecă sub un regim militar.

UE – și în special Franța – au pariat mult pe Niger, Parisul trimițând resurse și trupe în această țară, iar UE alocând 40 de milioane de euro pentru a ajuta la antrenarea și echiparea armatei nigeriene. Scopul era de a stopa influența Rusiei în regiune, de a eradica amenințările teroriste în creștere și de a opri rutele de migrație care traversează Nigerul. Toate acestea sunt acum sub semnul întrebării.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Săptămâna aceasta, armata nigeriană – aceeași pe care UE s-a angajat să o instruiască – l-a luat ostatic pe președintele ales în mod democratic al țării și a proclamat că este acum la conducere. Pe măsură ce lovitura de stat s-a desfășurat, grupul de mercenari Wagner, legat de Kremlin, și-a asumat rapid meritul de a fi ajutat, iar propagandiștii ruși au răspândit cu plăcere mesajul pe scară largă.

Pentru Europa, este un eșec major, scrie POLITICO. Continentul a pierdut o influență semnificativă în regiune după lovituri de stat militare similare în țări precum Mali și Burkina Faso. Aceste evenimente au forțat Franța, cândva o putere colonială locală, să se retragă și să-și schimbe strategia. Ea va trebui acum să facă acest lucru din nou, alături de aliații săi din UE.

Wagner își asumă succesul loviturii de stat

Influența Moscovei asupra evenimentelor din această săptămână este imposibil de ignorat – de la afirmațiile privind implicarea directă în lovitura de stat a Grupului Wagner, care are o prezență profundă în regiune, până la susținătorii care au arborat un steag rusesc în fața Adunării Naționale.

Momentul în care a avut loc preluarea puterii a fost, de asemenea, surprinzător, venind în ajunul unui important summit Rusia-Africa găzduit la Sankt Petersburg de președintele Vladimir Putin. Șeful Wagner, Evgheni Prigojin – despre care se presupune că a fost exilat în urmă cu o lună după ce a organizat o revoltă eșuată în Rusia – a apărut în marja summitului în ocazii foto care au atras atenția. Și a susținut că a ajutat rebelii.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

“Aceasta este de fapt câștigarea independenței și scăparea de colonialiști”, a declarat Prigojin într-un mesaj vocal postat pe un canal Telegram marca Wagner. “Acest lucru arată eficiența Wagner”, a continuat Prigojin. “O mie de luptători Wagner sunt capabili să restabilească ordinea și să distrugă teroriștii, împiedicându-i să facă rău populației civile.”

Replica lui Prigojin este amplificată de către mijloacele de informare aliate. Vineri, canalul de telegramă Grey Zone a raportat că demonstrații de susținere a lui Wagner au avut loc în Burkina Faso, Mali și Republica Centrafricană – toate țări în care grupul de mercenari este deja înrădăcinat – pe lângă Niger.

O provocare majoră pentru Occident în Sahel este capacitatea Grupului Wagner de a curta liderii locali într-un mod în care acesta nu o poate face. Wagner oferă autocraților servicii care variază de la securitate armată la propagandă în schimbul unor concesii lucrative – din care o parte este de obicei returnată elitelor locale.

Implicații pentru migrație

Cealaltă provocare care pândește Europa este reprezentată de implicațiile pentru migrație. Europa se confruntă cu un aflux de migranți din Africa, încheind în ultimele săptămâni un acord cu Tunisia în încercarea de a reduce fluxul de persoane care cer azil pe coastele europene.

Mulți dintre acești migranți provin din – sau trec prin – Niger, iar această țară a fost considerată un partener de încredere și sigur pentru Europa atunci când a discutat această problemă. Țara în sine găzduiește, de asemenea, sute de mii de refugiați din Mali, Nigeria și Burkina Faso.

Potrivit unui oficial de rang înalt al UE, care a dorit să=și păstreze anonimatul, rapoartele franceze privind modelele de migrație din Niger și din regiunea înconjurătoare au fost esențiale pentru planurile Europei de gestionare a situației.

În plus, organizațiile internaționale care cartografiază tendințele migrației monitorizează în mod constant orașele nigeriene Arlit și Séguédine. Asociații precum Organizația Internațională pentru Migrație, o agenție a Organizației Națiunilor Unite, au o prezență intensă acolo.

Cine este generalul care a preluat puterea în Niger?

Descris ca fiind discret, dar “dur”, generalul Abdourahamane Tiani a fost șeful gărzii prezidențiale din Niger. Până acum, Tiani, în vârstă de 59 de ani, a păstrat un profil discret pe scena publică. Vineri, 28 iulie, el a apărut la televiziunea națională în calitate de președinte al juntei care a preluat puterea și căreia Uniunea Africană i-a cerut să “se întoarcă în cazarmă”.

Abdourahamane Tiani, un reputat loialist al fostului președinte Mahamadou Issoufou, care l-a numit șef al gărzii prezidențiale în timpul celor două mandate de cinci ani, din 2011 până în 2021, a fost numit din nou în funcție de Mohamed Bazoum, succesorul lui Mahamadou Issoufou, care tocmai fusese ales președinte.

Cu toate acestea, potrivit unor apropiați ai președintelui Bazoum, relațiile dintre generalul Tiani și șeful statului se deteriorau de mai multe luni, Mohamed Bazoum exprimându-și recent dorința de a-l înlocui în fruntea gărzii sale, potrivit AFP, citată de France 24.

Generalul “a participat foarte rar la ceremoniile oficiale și la activitățile președintelui”, fiind adesea reprezentat de adjunctul său, colonelul Ibroh Amadou Bacharou, de asemenea membru al noii junte, a declarat pentru AFP o persoană apropiată președintelui destituit, sub rezerva anonimatului.

“Înlocuirea sa și o revizuire în profunzime a gărzii prezidențiale urmau să fie decise la reuniunea Consiliului de Miniștri de joi (27 iulie)”, a declarat o altă persoană apropiată lui Mohamed Bazoum.

“Controversat” în cadrul armatei

Generalul Abdourahamane Tiani este originar din Filingué, o zonă foarte aridă, fără ieșire la mare, situată la aproximativ 200 km nord-est de Niamey, în regiunea Tillabéri, care este de ani de zile scena unor atacuri ale grupărilor jihadiste.

Noul lider al Nigerului a făcut parte din mai multe misiuni ale ONU în Côte d’Ivoire, RD Congo și Darfur (Sudan), precum și dintr-o misiune a Comunității Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) în Côte d’Ivoire.

Detractorii săi îl numesc “controversat” în cadrul armatei. Însă apropiații îl descriu ca fiind “dur”, “curajos” și, mai ales, “popular” în rândul celor aproximativ 700 de membri ai unității sale. “Cum ar fi putut să își conducă unitatea în puci dacă nu aveau încredere în el?”, spune Issa Abdou, un activist al societății civile.

“În conformitate cu directivele lui Mahamadou Issoufou, acesta a transformat garda prezidențială într-o mașinărie puternică, dotată cu armament sofisticat”, spune un funcționar public. Potrivit autorităților, generalul Abdourahamane Tiani a dejucat mai multe tentative de lovitură de stat, în special în 2021 și 2022.

Noua juntă este condusă de ofițeri de rang înalt, dintre care unii au fost identificați ca fiind figuri importante ale armatei nigeriene, inclusiv generalul Salifou Mody, fostul șef al Statului Major al forțelor armate, care a fost demis în aprilie. Unii dintre ei au participat deja la lovituri de stat anterioare într-o țară a cărei istorie a fost punctată de puciuri și tentative de puciuri de la independența sa față de Franța în 1960.

Reacțiile comunității internaționale

Sancțiunile nu au întârziat să apară. Sâmbătă, 29 iulie, Ministerul francez de Externe a anunțat că Franța suspendă “orice ajutor pentru dezvoltare și sprijin bugetar” acordat Nigerului. Parisul “cere o revenire imediată la ordinea constituțională în Niger, în jurul președintelui Bazoum, ales de poporul nigerian”, a reafirmat ministerul într-un comunicat de presă.

La rândul său, Uniunea Africană (UA) a dat armatei un ultimatum de două săptămâni pentru a restabili “autoritatea constituțională”, a anunțat Consiliul său de Pace și Securitate după o reuniune de vineri.

Uniunea Europeană (UE) declarase anterior că “nu recunoaște” “autoritățile” rezultate în urma puciului și anunțase suspendarea “tuturor activităților sale de cooperare în domeniul securității” precum și a ajutorului bugetar..

De la aflarea veștii loviturii de stat, oficialii și liderii europeni s-au grăbit să evalueze situația. Președintele francez Emmanuel Macron, șeful diplomației UE Josep Borrel și președintele Consiliului European Charles Michel au vorbit cu Bazoum, care rămâne sub pază armată la palatul prezidențial din Niamey, dar informațiile sunt puține.

Oficialii spun că situația din capitală este mult mai calmă decât în alte țări, cum ar fi Sudanul, unde au izbucnit ciocniri interne în aprilie. Vineri, ambasadorul UE se afla încă la post loc în capitala Niamey. În Sudan, ambasadorul UE a fost agresat în timpul violențelor din aprilie.

Oficialii europeni sunt, de asemenea, prezenți în Niger prin intermediul unei misiuni conduse de civili care vizează consolidarea sectorului de securitate internă a țării – deși viitorul acesteia este acum în pericol. O misiune similară în Mali, învecinat, în desfășurare din 2014, a fost redusă, deoarece forțele europene s-au mutat din această țară devastată de război.

Statele Unite – care au aproximativ 1.000 de soldați în Niger – i-au oferit lui Bazoum sprijinul constant al Washingtonului și i-au avertizat pe cei care îl rețin că “amenință ani de cooperare de succes și sute de milioane de dolari de asistență”.

Niger, țară fără ieșire la mare, se află adesea pe ultimul loc în Indicele de dezvoltare umană al Națiunilor Unite, în ciuda vastelor depozite de uraniu. De la obținerea independenței în 1960, Nigerul a avut o istorie politică turbulentă, cu patru lovituri de stat și numeroase alte tentative, inclusiv două tentative anterioare împotriva lui Bazoum.

Deși situația de securitate din Niger este gravă, nu este la fel de gravă ca învecinații Burkina Faso sau Mali, care se luptă, de asemenea, cu o insurgență islamică legată de Al-Qaeda și de gruparea Stat Islamic.

Națiunile din Africa de Vest amenință că vor recurge la forță

Națiunile din Africa de Vest au acordat liderilor loviturii de stat din Niger o săptămână pentru a-l repune în funcție pe președintele ales în mod democratic al țării și au amenințat că vor recurge la forță dacă cererile nu vor fi îndeplinite. O eventuală intervenție ar marca prima dată în istoria sa când ECOWAS recurge la acțiuni militare.

Anunțul a fost făcut la finalul unei reuniuni de urgență a țărilor din Africa de Vest, care a avut loc duminică în Nigeria, unde blocul regional, cunoscut sub numele de ECOWAS, s-a reunit pentru a răspunde la preluarea puterii de către militari săptămâna trecută. Președintele Mohamed Bazoum rămâne în arest la domiciliu și nu a demisionat încă.

“În cazul în care cererile autorității nu sunt îndeplinite în termen de o săptămână, (blocul va) lua toate măsurile necesare pentru a restabili ordinea constituțională în Republica Niger. Aceste măsuri pot include utilizarea forței”, se arată în declarație.

Blocul a impus, de asemenea, sancțiuni stricte, inclusiv suspendarea tuturor tranzacțiilor comerciale și financiare între statele membre ECOWAS și Niger și înghețarea activelor în băncile centrale regionale.

Sancțiunile economice ar putea avea un impact profund asupra nigerienilor, care trăiesc în a treia cea mai săracă țară din lume, potrivit celor mai recente date ale ONU. Țara se bazează pe importurile din Nigeria pentru până la 90% din energia electrică, potrivit Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile.

Blocul ECOWAS, format din 15 țări, a încercat fără succes să restabilească democrațiile în națiunile în care militarii au preluat puterea în ultimii ani. Patru națiuni sunt conduse de guverne militare în Africa Centrală și de Vest, unde au avut loc nouă lovituri de stat reușite sau tentative de lovituri de stat începând din 2020.

În anii 1990, ECOWAS a intervenit în Liberia în timpul războiului civil din această țară. În 2017, a intervenit în Gambia pentru a-l împiedica pe predecesorul noului președinte, Yahya Jammeh, să perturbe transferul de putere. Au intrat aproximativ 7.000 de soldați din Ghana, Nigeria și Senegal, potrivit Observatorului Global, care oferă analize privind problemele de pace și securitate.

Dacă blocul regional folosește forța, ar putea declanșa violențe nu numai între Niger și forțele ECOWAS, ci și între civilii care susțin lovitura de stat și cei care se opun acesteia, spun analiștii nigerieni.