Mai mult, în viitorul îndepărtat zăpada ar putea fi inexistentă în țara noastră, scenariu care pare că s-a declanșat deja.
Elena Mateescu, director ANM, a vorbit despre șansele ca România să vadă zăpadă în această iarnă și în iernile viitoare.
“Într-adevăr, debut de iarnă 2022-2023 foarte călduros. Încheiem un an 2022 de asemenea, posibil în top 3 cei mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice, iar decembrie până la acest moment, înregistrează o abatere termică pozitivă de 3 grade Celsius ceea ce va face ca și această lună decembrie să fie în top 5 cele mai calde luni”, a transmis Elena Mateescu, directorul ANM, conform Antena 3.
Cei care sperau la zăpadă măcar în ianuarie vor fi dezamăgiți, conform specialiștilor ANM. “Așa cum arată și estimările actualizată astăzi pentru Administrația Națională de Meteorologie și care cuprind prima lună a anului 2023 ianuarie acestea indică o probabilitate ridicată ca cel puțin până la jumătatea lunii ianuarie vremea să fie una în continuare mai caldă decât în mod obișnuit.
Va fi cald peste tot, pentru că minimele vor fi unele pozitive, inclusiv în Capitală 1-3 grade Celsius. Zăpadă va fi doar pe creste, la altitudini mai mari de 1.800 de metri
Primele zile din ianuarie vor fi foarte călduroase, cu maxime de până la 17-18 grade Celsius. Deficitul de precipitații rămâne de interes și, într-adevăr, stratul de zăpadă prezent la acest moment doar în munții Călimani și Bucegi, cu siguranță se va putea diminua, pentru că și în zona montană va fi mai cald în următoarea perioadă”, a completat Mateescu.
Cercetătorul Bogdan Antonescu spunea în urmă cu câteva zile că încălzirea globală va lăsa România fără zăpadă până spre finele secolului.
”Conform raportului publicat de IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), grosimea stratului de zăpadă ce acoperă zonele muntoase de altitudine joasă înregistrează un trend descendent pe plan global. De la mijlocul secolului 20, atât grosimea medie a zăpezii cât și cantitatea de zăpadă nouă acumulată este în scădere. Durata perioadei de acoperire cu zăpadă a scăzut în medie cu 5 zile per decadă, sunt însă și zone muntoase unde aceasta a înregistrat scăderi de până la 10 zile.
După cum arată datele furnizate de Copernicus, pentru scenariul cel mai pesimist (RCP 8.5), numărul de zile înzăpezite (strat de zăpadă mai mare de 5 cm) în zonele muntoase (altitudini mai mari de 1000 m) din România se poate reduce către finalul acestui secol (2081-2100) la 25 zile (Prahova) – 53 zile (Suceava).
Pentru referință în perioada 1981-2005 numărul de zile cu strat de zăpadă a fost între 93 zile (Prahova) și 124 zile (Suceava)”, a transmis specialistul.