Industria din Germania, într-o nouă dependență. Companiile ar putea părăsi țara pentru energie mai ieftină

Repercusiunile războiului din Ucraina au scos la iveală deficiențele politicii energetice a primei puteri economice a Europei. Contrar aparențelor, Germania este astăzi o țară slăbită de opțiunile sale strategice din trecut, în special în domeniul energetic. Germania este una dintre țările din Europa cu cea mai scumpă energie electrică.

Germania, într-o nouă dependență, după gazul rusesc

În timp ce accesul la electricitate ecologică ieftină va determina unde își deschid fabricile companiile industriale, Germania se află în dificultate în comparație cu energia hidroelectrică din țările nordice sau cu energia nucleară din Franța. La acest capitol, odată cu debranșarea ultimelor reactoare nucleare și parierea pe energie „verde”, Germania a intrat într-o nouă dependență, după cea de gazul rusesc (pe care a încercat să-l înlocuiască cu energie pe bază de cărbune), afirmă criticii.

Iar subvenționarea energiei la foc automat, așa cum sugerează ministrul german al Economiei, Robert Habeck, este o soluție greșită, avertizează specialiștii din industrie. Considerată cândva o mare putere industrial de mare anvergură, Germania este acum cea mai slab performantă dintre economiile avansate, cu o creștere negativă a PIB-ului real de -0,3% prognozată pentru 2023, potrivit unei noi estimări a Fondului Monetar Internațional (FMI).

Schimbări în structura industrială a țării

În timp ce FMI preconizează că actualul minim va fi depășit până în 2024, experții se așteaptă la schimbări și mai mari în structura industrială a țării în următorii ani, pe măsură ce lumea se apropie de neutralitatea climatică. Industria europeană și mondială este „în continuă restructurare”, a declarat pentru Euractiv Alfons Weichenrieder, profesor de politică economică la Universitatea Goethe din Frankfurt și director adjunct al consiliului științific consultativ al Ministerului german de Finanțe.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„Bineînțeles, a avea energie ieftină este un avantaj competitiv”, a adăugat el, menționând că Germania este dezavantajată – de exemplu – în comparație cu țări precum Norvegia sau Suedia atunci când vine vorba de energie hidroelectrică. În timp ce ministrul german al Economiei, Robert Habeck (Verzii), a propus „subvenționarea” energiei electrice pentru a o face mai accesibilă pentru industriile energofage, Weichenrieder a declarat că „aproape toți economiștii pe care îi întrebați vă vor spune că nu este cel mai bun lucru de făcut”.

„Punte” până la „viitorul energetic de aur”

Robert Habeck a declarat că o subvenție până în 2030 este necesară pentru a acționa ca o „punte” până când în Germania va fi dezvoltată o capacitate energetică suficientă din surse regenerabile. Cu toate acestea, Consiliul consultativ științific al Ministerului de Finanțe a publicat recent un raport care denunță această idee, argumentând că, din cauza condițiilor nefavorabile pentru energiile regenerabile din Germania, țara va continua să aibă prețuri la electricitate mai mari decât alte țări.

„Întrebarea este dacă Germania va avea în viitor un avantaj comparativ în ceea ce privește prețul energiei electrice”, a spus Weichenrieder. În timp ce ministerul lui Habeck pornește de la principiul că „în viitor, vom avea un viitor energetic de aur în Germania, că prețurile vor fi scăzute și că va fi nevoie doar de un pod pentru a ajunge acolo”, Consiliul consultativ are „unele îndoieli” în această privință, a explicat  Weichenrieder.

Energia electrică ieftină, un factor cheie în producția industrială

De fapt, prețul energiei electrice va fi un factor cheie în determinarea locului unde va fi localizată producția industrială în viitor, potrivit expertului. Regiunea Ruhr, de exemplu, centrul producției de oțel din Germania, „a devenit importantă nu pentru că avea fier, ci pentru că avea energie”, a spus Weichenrieder, referindu-se la zăcămintele de cărbune care au contribuit la industrializarea regiunii.

Digisport.ro

”Mă hărțuiește”. A fost trasă pe dreapta în trafic și a izbucnit în plâns! Explicația dată polițistului. VIRAL

Dar, având în vedere obiectivele climatice, „cărbunele viitorului ar putea fi energia eoliană sau hidroenergia norvegiană”, a adăugat el. Prin urmare,  Weichenrieder consideră că nu este neapărat o idee rea să fie lăsate unele industrii energointensive să se mute în străinătate, unde producția este mai ieftină. „Acestea sunt măsuri economive rezonabile”, a spus el.

Importurile sunt abordate cu tot mai mult scepticism, deoarece țările se tem să nu devină dependente de alte țări. Cu toate acestea, în opinia sa, „din punct de vedere economic, integrarea internațională a industriilor și dorința de a externaliza părți ale lanțului valoric a fost un avantaj pentru industria germane”. De exemplu, folosind Europa de Est ca pe un „atelier extins” (sic), companiile germane au putut beneficia de costuri de producție mai mici în această regiune.

„Oamenii se gândesc întotdeauna că, dacă o companie părăsește Germania, aceasta se va muta în China pentru a produce mai ieftin, dar ar putea, de asemenea, să se mute în țări precum Norvegia sau Suedia pentru a beneficia de costuri mai mici, atingându-și în același timp obiectivele de neutralitate în materie de CO2”, a spus Weichenrieder.

Importurile nu înseamnă întotdeauna risc geopolitic

Grupul de reflecție Dezernat Zukunft prezintă argumente similare, susținând că Germania ar trebui să se concentreze pe producția din amonte a lanțului valoric, care reprezintă deja cea mai mare parte a valorii adăugate industriale a țării. Pentru bunurile a căror producție este foarte intensivă din punct de vedere energetic, ar putea fi mai logic să fie înlocuite cu importuri mai ieftine.

Acest lucru nu ar crea neapărat noi dependențe față de alte țări, a declarat Levi Henze, analist de politici pentru Dezernat Zukunft. Având în vedere că există mai mulți furnizori potențiali în întreaga lume, „aprovizionarea cu oțel sau minereu de fier ca produse intermediare pentru producția de oțel este cu siguranță fezabilă fără a asuma riscuri geopolitice”, a explicat Henze.

„Nici în sectorul produselor chimice, piața nu este atât de concentrată încât să fie nevoie să ne asumăm riscuri geopolitice”, a adăugat el, făcând apel la o perspectivă mai europeană. Henze a declarat că, în general, nu se opune unei reduceri temporare a prețului energiei electrice pentru anumite industrii.

Selecția energetică

Cu toate acestea, „în cazul industriilor energo-intensive, cum ar fi producția de oțel și aluminiu, unde produsele intermediare ar putea fi obținute direct din străinătate, se pune întrebarea dacă are sens să le subvenționăm atât de mult”, a spus el. Prin urmare, el a cerut guvernului să „analizeze cu atenție” cine ar trebui să beneficieze de aceste subvenții și la ce nivel ar trebui redusă energia electrică, astfel încât banii să fie cheltuiți doar pentru industriile care au cu adevărat un viitor pe termen lung în Germania.

Pe de alră parte, o piață de energie electrică trebuie să sincronizeze producția și consumul de energie electrică în orice moment și să se asigure că există o capacitate suficientă pentru a echilibra cererea și oferta în orice moment, chiar și în perioadele de vârf de cerere. Cu alte cuvinte, trebuie să garanteze securitatea aprovizionării. Tocmai ce i se reproșează soluției „regenerabile”.