News
notix pixel id

Inflaţie de minorităţi în Parlament. Bani cu duiumul de la stat pentru comunităţile reprezentate

07.01.2021 | 18:25
Inflaţie de minorităţi în Parlament. Bani cu duiumul de la stat pentru comunităţile reprezentate
Delegație a grupului minorităților naționale la consultările de la Cotroceni, februarie 2020/ Foto: Inquam Photos - George Călin
ADVERTISEMENT

Numărul minorităților naționale reprezentate în Parlament a crescut din nou, în 2020 ajungând de la 17 la 18. Față de anul 1990, când în primul Legislativ postrevoluționar au fost reprezentate 12 minorități, creșterea este de 50%.

Creșterea numărului deputaților rezervați minorităților a fost posibilă pe fondul unei legislații permisive, miza fiind una financiară întrucât organizațiile minorităților reprezentate în Parlament primesc finanțare consistentă de la stat.

La ultimele alegeri, majoritatea organizațiilor minorităților au primit mai multe voturi decât numărul membrilor comunității respective, situație pe care autoritățile statului nu s-au sinchisit să o clarifice.

ADVERTISEMENT

Șeful tătarilor, un condamnat penal, fost susținător al lui  Vadim

Față de cele 17 minorități reprezentate în legislatura 2016-2020, se regăsește în plus Uniunea Democrată a Turco-Tătarilor Musulmani din România (UDTTMR), reprezentată de Amet Varol. Uniunea a avut deputat încă din 1990, hiatusul apărând în 2016 pe fondul unor dispute juridice interne în organizație care a făcut ca tătarii din Dobrogea să nu poată depune un candidat propriu la alegerile din acel an.

UDTTMR este condusă de către Gelil Eserghep, fost deputat PRM în perioada 2000-2008 care, de atunci, a mai trecut pe la PC și PSD. În 2014 a fost condamnat definitiv la 1 an de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului, iar de când a preluat conducerea Uniunii a fost contestat de către alți lideri ai comunității care au invocat statutul care prevede că un condamnat penal nu poate face parte din conducere.

ADVERTISEMENT

Amet Varol a ajuns deputat cu 2.862 de voturi, reprezentând 0,05% din scorul la nivel național. Se pare că tătarii din România nu s-au înghesuit să-l voteze, în condițiile în care recensământul din 2011 arată că în România trăiesc puțin peste 20.000 de tătari. Totuși, organizația condusă de Gelil Eserghep a fost salvată de prevederile Legii electorale care stipulează că organizația unei minorități naționale poate trimite un reprezentant în Camera Deputaților dacă, la nivelul întregii țări, obține un număr de voturi egal cu cel puţin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat.

Inflație de minorități în Parlament

Constituția României conține o prevedere unică în comparație cu legile fundamentale ale altor state, care situează România în avangarda drepturilor acordate minorităților la nivel european. „Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie”, se arată în articolul 62, alineatul 2 al Constituției.

ADVERTISEMENT

Însă stabilirea unui prag infim de voturi pentru accederea în Parlament și lipsa unor alte criterii elementare de reprezentativitate, a permis creșterea numărului acestor organizații care depinde de mandatul de deputat pentru a primi finanțare de la stat. În Parlamentul ales în 1990, erau reprezentate organizațiile a 12 minorități, în afară de maghiari, care sunt reprezentați de UDMR: rușii lipoveni, germanii, cehii  și slovacii (care au o singură organizație),  bulgarii, polonezii, sârbii, grecii, romii, turcii, ucrainenii, armenii și turco-tătarii.

În 1992, li s-au alăturat italienii, iar în 1996 evreii și albanezii. La numărul de 18 s-a făcut saltul în 2000 când au apărut în Camera Deputaților Asociația Macedonenilor din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România și Uniunea Croaților din România. Potrivit datelor de la recensământul din 2011, numărul macedonenilor este de circa 1.200, iar al rutenilor și mai mic, aceștia declarându-se în majoritate ca parte a comunității ucrainene care se ridică la aproape 51.000 de oameni. Croații din România au fost calculați la circa 5.000 majoritatea lor covârșitoare trăind în două comune din Banat, unde sunt cunoscuți sub numele de carașoveni. Uniunea Croaților a apărut în urma unei sciziune în interiorul Uniunii Democratice a Sârbilor și Carașovenilor. Mișcarea a fost una inspirată întrucât ambele organizații au câte un deputat și primesc finanțare separată de la statul român.

ADVERTISEMENT

Bani cu duiumul pentru minorități insignifiante numeric

Statul român susține cu generozitate toate aceste organizații în funcție de ponderea lor numerică. Generozitatea este atât de mare încât UDMR a renunțat la subvenția de la buget la care ar fi îndreptățită potrivit statutului de partid parlamentar în favoarea finanțării mult mai consistente primite de la Departamentul pentru Relații Interetnice, aflat în subordinea Guvernului.

Anul trecut, „prăjitura” împărțită prin DRI a valorat 143.000.000 de lei. Evident, partea cea mai importantă a ajuns la UDMR – 32.311.000 lei, urmată de Partida Romilor „Pro Europa” – 21.053.000 de lei, Forumul Democrat al Germanilor din  România – 11.820.000 lei, Uniunea Ucrainenilor din România – 10.551.000 lei. Cele două comune de carașoveni au avut o finanțare suplimentară de 3.797.000 lei, cea mai mică sumă fiind repartizată Uniunii Culturale a Rutenilor, 2.292.000 lei. Tătarii nu au primit nimic întrucât nu au avut deputat legislatura trecută.

ADVERTISEMENT

Dubii legate de voturile primite de minorități

Condiția ca organizațiile minoritățile să fie reprezentate în Camera Deputaților pentru a primit finanțare a dus la anomalii în scorurile lor electorale, multe dintre ele obținând mai multe voturi decât numărul de membri ai comunității respective, cu precizarea că nu toți dintre aceștia din urmă au drept de vot.

Astfel, Asociația Liga Albanezilor din România a primit peste 9.000 de voturi la alegerile din 6 decembrie, în condițiile în care la recensământul din 2011 au fost înregistrați circa 1.000 de albanezi. Asociația Macedonenilor din România a primit 7.144 de voturi la un număr de 1.264 de macedoneni care figurează oficial în scriptele statului român. Anomalii similare se înregistrează și în cazul organizațiilor minorităților poloneză, greacă, ruteană, italiană, evreiască și armeană.

Practic, există suspiciunea rezonabilă că în cazul a opt dintre cele 18 minorități, voturile necesare accederii în Parlament au fost obținute prin cointeresarea unor alegători în menținerea finanțării de la stat a acestor ONG-uri. Diferențele pot fi ușor sesizate prin compararea datelor de la recensământ cu rezultatele alegerilor parlamentare, însă statul român a închis ochii și nu a luat măsuri pentru a schimba condițiile prin care minoritățile primesc mandatele.

Este de remarcat și situația Partidei Romilor „Pro Europa” care a obținut abia 14.523 de voturi în condițiile în care datele oficiale arată că în România trăiesc 621.000 de romi. În acest context, este cel puțin discutabilă reprezentativitatea Partidei Romilor în raport cu comunitatea.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 860. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri