Misterul care a frământat omenirea mii de ani. De unde provine, de fapt, aurul

Una dintre cele mai mari dileme ale oamenilor vine din sfera alchimiei. De-a lungul istoriei, nenumărați chimiști antici și medievali au încercat să realizeze imposibilul: transformarea unui metal comun în cel mai râvnit și prețios metal, aurul. Platina, deși mai prețioasă în prezent decât metalul galben, a fost descoperită abia în 1735, astfel că omenirea a avut secole la dispoziție să lucreze cu aurul.

O echipă de cercetători de la GSI Helmholtzzentrum für Schwerionenforschung, din Darmstadt, alături de colegi din Belgia și din Japonia, au realizat simulări computerizate pentru a arăta de unde vin elementele grele din tabelul periodic.

Toate elementele grele pe care le cunoaștem în prezent s-au format în condiții extreme și în medii cosmice. Unele au apărut în interiorul stelelor, altele în timpul exploziilor acestor aștri, iar unele elemente s-au născut în coliziuni violente ale stelelor neutronice.

Cercetătorii sunt intrigați cu privire la care sunt aceste evenimente astrofizice ce oferă condițiile potrivite pentru formarea unor elemente grele, precum aurul sau uraniul.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Aurul, elementul care a fascinat alchimiști de-a lungul mileniilor

În 2017, au fost observate în premieră unde gravitaționale și radiații electromagnetice emise în urma procesului de fuziune a unor stele neutronice. Asta a sugerat că multe elemente grele pot fi produse și eliberate în spațiu în urma unor astfel de evenimente astronomice. Totuși, încă nu este clar când și de ce materialul este ejectat și dacă mai există și alte scenarii în care aceste elemente pot fi produse.

Există și candidați promițători în chestiunea producerii elementelor grele: găurile negre orbitate de un disc dens și fierbinte de materie. Un astfel de sistem apare în urma contopirii a două stele neutronice masive, dar și în cazul colapsului unei stele, ce face implozie iar apoi explodează.

Compoziția internă a unui asemenea disc nu este încă bine înțeleasă, mai ales în ceea ce privește condițiile în care apar excese de neutroni. Un număr mare de neutroni este o cerință de bază pentru sinteza elementelor grele.

”În acest studiu, am investigat pentru prima dată ratele de conversie ale neutronilor și ale protonilor, pentru un număr mare de configurații tip disc, prin intermediul unor simulări computerizate avansate. Am descoperit că discurile sunt foarte bogate în neutroni cât timp anumite condiții sunt împlinite”, arată dr. Oliver Just, de la grupul Relativistic Astrophysics, parte a GSI.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

”Factorul decisiv este masa totală a discului. Cu cât discul e mai masiv, cu atât mai des neutronii se formează din protoni, prin capturarea electronilor sub emisiile de neutrino, aceștia fiind disponibili pentru sinteza elementelor în cursul procesului-r. Totuși, dacă masa discului e prea mare, o reacție inversă joacă un rol mai important, astfel că mai mulți neutrino sunt capturați de neutroni înainte să părăsească discul. Acești neutroni se transformă din nou în protoni, iar asta împiedică procesul-r.”

Studiul arată că un disc potrivit pentru apariția unor elemente precum aurul are între 0,01 și 0,1 mase solare. Rezultatul sugerează că stelele neutronice ce se unesc și produc discuri cu aceste mase pot fi originea multor elemente grele. Totuși, cât de des astfel de discuri apar în sistemele ce intră în colaps e încă neclar, arată scitechdaily.com.