Ion Iliescu, dat în judecată din cauza unui acord cu Banca Mondială. L-a promulgat în calitate de președinte al României

Curtea de Apel București a dispus, pe 25 octombrie 2023, începerea judecății pentru Ion Iliescu în Dosarul Revoluției. Alături de fostul președinte al României vor mai fi judecați Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în guvernul provizoriu de după Revoluție, şi Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare. Cei trei sunt acuzați de săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, fapte care nu se prescriu.

Reclamanta a solicitat anularea legii din 1991

Ion Iliescu, care are 93 de ani, mai este implicat într-un proces la Curtea de Apel București, înregistrat pe 27 octombrie 2022, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Obiectul dosarului este “obligația de a face”, iar reclamant figurează o persoană fizică, D.A.M. Aceasta a solicitat prin acţiune anularea Legii nr. 28/1991.

Această lege se referă la acceptarea de către România a Acordului (Statutului) privind Corporația Financiară Internațională (C.F.I.), instituție care face parte din Grupul Băncii Mondiale. Legea a fost promulgată de Ion Iliescu, în calitatea sa de președinte al țării, și de Parlament. Reclamanta a arătat că este vorba despre un prejudiciu semnificativ care, în principiu, este şi în baza fraudării unor bunuri publice care se pot proba.

Curtea a invocat, în ceea ce privește obiectul acţiunii, adică anularea Legii nr. 28/1991, excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti şi a acordat cuvântul cu privire la această excepţie. “Reclamanta personal, dacă instanţa invocă necompetenţa, consideră că, dacă nu se poate judeca într-o instanţă superioară şi a se trimite cauza acolo, solicită înştiinţarea Parchetului competent”, se arată în dosar.  Instanța a arătat că pârâtul Ion Iliescu nu a formulat întâmpinare.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Analizând excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, Curtea a arătat că va admite această excepţie, pentru următoarele considerente: reclamanta a solicitat în prezenta cauză anularea Legii nr. 28/1991 pentru acceptarea de către România a Acordului (Statutului) privind Corporaţia Financiară Internaţională (C.F.I.). Legea nr. 28/1991, care face obiectul acţiunii în anulare formulate de reclamantă a fost adoptată de Parlamentul României la data de 15.03.1991.

Curtea de Apel București a respins cererea

Raportat la obiectul acţiunii, Curtea a constatat că cererea dedusă judecăţii în prezenta cauză nu intră în categoria litigiilor de competenţa instanţelor judecătoreşti, motiv pentru care o va respinge ca inadmisibilă. “De subliniat că dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, indicate de reclamantă ca temei de drept pentru acţiunea în anularea Legii nr. 28/1991, nu se referă la legile adoptate de Parlamentul României”, se arată în dosar.

Aceste dispoziţii au în vedere în mod exclusiv actele administrative cu caracter individual şi actele administrative cu caracter normativ, iar legile adoptate de Parlamentul României nu intră în categoria actelor administrative. „Ținând cont de aceste considerente şi dispoziţiile art. 132 alin. (4) C. pr. civ., Curtea va admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti şi, pe cale de consecinţă, va respinge cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Ion Iliescu”, se mai specifică în dosar.

Pe 23 februarie 2023, Curtea de Apel București a respins cererea, ca inadmisibilă. Pe 16 martie 2023, reclamanta D.A.M. a formulat recurs, conform datelor consultate de FANATIK, dar deocamdată nu a fost stabilit un nou termen pentru dosar. Legea în cauză a apărut după ce, în 1990, Guvernul României a formulat o cerere de aderare către Corporația Financiară Internațională.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Compania din cadrul Băncii Mondiale oferă împrumuturi sectorului privat

În urma acestei cereri s-a primit Rezoluția din 4 septembrie 1990 a Consiliului Guvernatorilor a CFI. Scopul corporației este să promoveze dezvoltarea economică prin încurajarea creșterii întreprinderilor productive private din țările membre, îndeosebi în zonele mai puţin dezvoltate, completând astfel activităţile Băncii Internaționale pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BIRD).

Există chiar o campanie online pentru abrogarea legii 28 din 15 martie 1991. Prin acest acord cu Corporația Financiară Internațională s-a legiferat statutul României de membru a CFI, parte din Grupul Băncii Mondiale care mai este formată din BIRD, Asociația Internațională de Dezvoltare, Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor și Centrul Internațional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investițiilor.

CFI completează activitatea Băncii Mondiale oferind împrumuturi sectorului privat. Activitățile din România ale instituțiilor care fac parte din Grupul Băncii Mondiale sunt conforme cu cadrul de parteneriat de țară (CPT) care constituie instrumentul de analiză, urmărire și evaluare a eficacității programelor de țară. Actualul CPT, din iunie 2018, acoperă perioada 2019-2023 și are trei obiective principale: reducerea decalajelor socio-economice interne prin crearea de oportunități pentru cei mai săraci 40% din populație; dezvoltarea de oportunități pentru companii; consolidarea capacității de a gestiona șocuri.