Israel, acuzat de folosirea disproporționată a forței în Fâșia Gaza. Ce este „doctrina Dahiya”, care nu face distincție între militari și civili

Menționată în 2008 de un general israelian, „doctrina Dahiya” prevede folosirea disproporționată a forței pentru a slăbi inamicii statului evreu și a-i descuraja să lanseze viitoare atacuri. Un concept de securitate pentru care civilii plătesc un preț ridicat și care, potrivit mai multor experți, ar fi folosit în Fâșia Gaza acum. Armata israeliană neagă acest lucru.

13.000 de persoane au plătit cu viața atacul Hamas

La ora când Guvernul israelian a aprobat, miercuri, un acord pentru eliberarea a 50 de ostatici deținuți de Hamas, în schimbul eliberării prizonierilor palestinieni și a unui armistițiu în Fâșia Gaza, apare întrebarea dacă IDF a folosit în mod deliberat forța disproporționată în enclava palestiniană. După șase săptămâni de bombardamente, urmate de o invazie terestră în urmă cu trei săptămâni, armata israeliană a anunțat, luni, că își prelungește operațiunile în nordul Fâșiei Gaza, în ciuda criticilor unei părți a comunității internaționale cu privire la amploarea distrugerilor și la numărul de victime civile.

Potrivit ultimelor cifre ale Ministerului Sănătății controlat de Hamas, 13 300 de persoane, dintre care peste 5.600 de copii și 3.550 de femei, au fost ucise în bombardamentele israeliene.ONU estimează că mai mult de două treimi din cei 2,4 milioane de locuitori din Gaza au fost strămutați din cauza războiului. De partea israeliană, 1.200 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise, potrivit autorităților, în atacul terorist din 7 octombrie, în timp ce 68 de soldați israelieni au fost uciși în timpul ofensivei din enclava palestiniană.

Ca represalii, Israelul desfășoară o ofensivă în Gaza cu scopul de a „anihila” capacitățile militare ale Hamas. Statul evreu a desfășurat o putere de foc fără precedent în enclavă. Potrivit ONG-ului euro-mediteranean Human Rights Monitor, armata israeliană a lansat, între 7 și 31 octombrie, peste 25.000 de tone de explozibili pe acest teritoriu de 365 km2, unul dintre cele mai dens populate din lume.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Fără distincție între ținte militare și civile?

În prezent, jumătate din clădirile din nordul Fâșiei Gaza au fost distruse sau avariate, potrivit datelor obținute prin satelit, în conformitate cu estimările ONU. Potrivit mai multor experți, numărul mare de victime civile palestiniene ar putea fi explicat în parte prin „doctrina Dahiya”, numită după suburbia sudică a Beirutului, bastion al Hezbollah, care a fost bombardată masiv în 2006 de armata israeliană atunci când mișcarea șiită a luat ostatici soldați israelieni.

„Ceea ce s-a întâmplat cu Dahiya din Beirut în 2006 se va întâmpla cu toate satele care servesc drept bază de foc împotriva Israelului. Vom folosi o forță disproporționată și vom provoca mari pagube și distrugeri. Aceasta nu este o sugestie, ci un plan care a fost aprobat”, a explicat generalul Gadi Eisenkot, care face parte din actualul cabinet de război israelian, într-un interviu acordat ziarului Haaretz în 2008.

În același an, profesorul Gabi Siboni de la Institutul pentru Strategie și Securitate din Ierusalim, un think-tank apropiat de guvern și de cercurile de securitate, a publicat o analiză în care a cerut forțelor armate să acționeze împotriva Hezbollah „în mod decisiv și cu o forță disproporționată față de acțiunile inamicului și de amenințarea pe care o reprezintă”.

„Această doctrină nu mai face distincție între țintele militare și cele civile”, explică Tewfik Hamel, profesor și cercetător, doctor în istorie militară, care consideră că principala preocupare a armatei israeliene este de a limita pierderile, chiar dacă acest lucru înseamnă „să transfere riscul către populațiile civile, ceea ce pune o adevărată problemă în relație cu dreptul internațional, în special cu Convenția de la Geneva din 1949”.

Digisport.ro

VIDEO&FOTO Cum s-a comportat afaceristul Dan Șucu la finalul meciului dintre Rapid și Universitatea Craiova

„A tunde gazonul”

Potrivit acestei doctrine neoficiale, utilizarea masivă a forței într-un conflict asimetric în care militanții înarmați se ascund în rândul populației ar trebui să ofere Israelului o fereastră de securitate înainte de următoarea bătălie. „Distrugerea podurilor, a drumurilor sau a instalațiilor electrice ar trebui să forțeze inamicul să își dedice tot timpul pentru a reconstrui, în loc să se organizeze și să se reînarmeze”, spune Nadav Weiman, fost membru al forțelor speciale israeliene și director al ONG-ului de veterani Breaking the Silence, care se opune ocupației.

„Acest lucru face parte din ceea ce se numește operațiuni de descurajare, chiar dacă termenul nu are același înțeles ca în comunitatea strategică occidentală. Pentru a descrie această strategie, unii cercetători israelieni folosesc expresia ‘a tunde gazonul’”, explică Tewfik Hamel.

IDF neagă folosire „doctrinei Dahiya”

Pe lângă faptul că îi face pe dușmanii Israelului să se gândească de două ori înainte de a trece la acțiune, scopul acestei distrugeri masive și deliberate a infrastructurilor civile ar trebui să contribuie, de asemenea, la întoarcerea opiniei publice împotriva grupurilor armate care luptă împotriva Israelului, potrivit susținătorilor acestei doctrine.

În 2009, raportul Goldstone, întocmit la cererea Organizației Națiunilor Unite, a concluzionat că aceste principii au fost aplicate în timpul operațiunii „Cast Lead”. O doctrină menită să „pedepsească, să umilească și să terorizeze populația civilă”, potrivit autorilor acestui raport, care a fost foarte critic la adresa Israelului.

Se aplică „doctrina Dahiya” în actuala operațiune din Gaza? Contactată de France 24, armata israeliană a negat acest lucru. „Această doctrină nu a fost niciodată scrisă într-un document militar oficial. Și nu am văzut niciodată un singur ordin sau o singură operațiune care să corespundă ‘doctrinei Dahiya’”, a declarat locotenent-colonelul Jonathan Conricus, purtător de cuvânt al IDF. „Ceea ce văd sunt trupe cu obiective clare: să dezmembreze Hamas și capacitățile sale militare și să ne aducă înapoi ostaticii, respectând în același timp legile care guvernează conflictele armate, și anume distincția, proporționalitatea și necesitatea”.

Doar acuzații

Deși este încă prea devreme pentru a spune că această doctrină se află într-adevăr în centrul actualei operațiuni din Fâșia Gaza, Nadav Weiman insistă asupra faptului că ea s-a impregnat în toată gândirea strategică israeliană în timpul războaielor purtate împotriva Hamas din 2008 încoace. Cu Breaking the Silence, Weiman a adunat numeroase mărturii ale soldaților care tind să dovedească distrugerea deliberată a clădirilor civile.

„În special, am strâns mărturii de la soldați după operațiunea Protective Edge din 2014 care ne-au spus că o casă în care au petrecut o noapte sau două a fost distrusă după ce au plecat. Nu era o casă capcană și nu existau tuneluri Hamas sub”, spune Nadav Weiman. Potrivit fostului lunetist al IDF, regulile de angajare ale armatei israeliene în zonele urbane îi pun în pericol și pe civili. După ce a ordonat populației să evacueze, un întreg cartier poate fi considerat un câmp de luptă și oricine reprezintă în continuare o potențială amenințare.

„Războiul urban are propriile reguli, care nu sunt cele ale războiului convențional. Regulile de angajare, pregătirea profesională și echipamentul armatei israeliene, care favorizează forța copleșitoare, nu sunt adaptate la războiul urban”, spune Tewfik Hamel. Deși aici părerile sunt împărțite.

Ostatici ai Hamas în spitalul Al-Shifa

De la începutul ofensivei israeliene, distrugerile foarte mari din Gaza au alimentat acuzațiile mai multor țări și oficiali ONU cu privire la un răspuns israelian disproporționat și posibile crime de război. În schimb, armata israeliană își intensifică operațiunile de comunicare, justificând aceste pagube colaterale prin utilizarea de „scuturi umane” de către Hamas și prin amestecul infrastructurilor civile și militare din Gaza.

„Confruntat cu un inamic care folosește tot ceea ce ar trebui să fie protejat pe câmpul de luptă, cum ar fi spitale, școli, ambulanțe, facem tot posibilul pentru a proteja civilii și pentru a le oferi ajutor umanitar”, a declarat Jonathan Conricus.

Săptămâna trecută, Israelul a desfășurat o operațiune controversată la spitalul Al-Shifa, cel mai mare din Fâșia Gaza, suspectând că Hamas a instalat acolo un important centru de comandă și a ascuns arme. Deși la fața locului au fost găsite echipamente militare, potrivit unor înregistrări video difuzate de armata israeliană, mulți observatori rămân sceptici cu privire la prezența unui centru de comandă operațional al mișcării islamiste palestiniene.

Dar Israel a publicat, duminică, înregistrări video în care se vede cum ostaticii răpiți la 7 octombrie sunt duși la spitalul Al-Shifa, „ceea ce dovedește că organizația teroristă Hamas a folosit complexul spitalului Al-Shifa ca infrastructură teroristă în ziua masacrului”, au declarat IDF și Shin Beth, serviciul israelian de securitate internă, într-un comunicat.

„Nu există o soluție militară în Gaza”

Dincolo de problemele etice fundamentale ridicate de „doctrina Dayiha”, care promovează și teoretizează utilizarea disproporționată a forței, inclusiv împotriva civililor, Nadav Weiman pune la îndoială eficiența acesteia. „Hezbollah și Hamas sunt mai puternice decât în 2006”, afirmă directorul de la Breaking the Silence. „Nu există o soluție militară în Gaza, altfel de ce suntem încă în război și de ce au fost masacrați atât de mulți israelieni la 7 octombrie? Nu poate exista decât o soluție politică în Gaza”.

„Deocamdată, Israelul nu a propus nici o soluția pentru perioada postbelică, iar până acum obiectivele pe care le-a anunțat nu au fost atinse”, spune Tewfik Hamel. „Israelul nu a încetat să lanseze rachete, nu și-a recuperat ostaticii și nu a ucis toți liderii Hamas. Acest lucru face ca situația să fie foarte îngrijorătoare, deoarece guvernul este incapabil să prezinte opiniei publice realizări care să justifice toate aceste pierderi. Prin urmare, există o mare posibilitate ca Israelul să își intensifice bombardamentele în zilele următoare, dacă nu se intensifică presiunea internațională, în special din partea Statelor Unite”.